GEPHRAS / GEPHRAS2
  • Project
  • Team
  • User Guide
  • Dictionary
  • Activities
  • Cooperation partners
  • Bibliography
  • Contact
GEPHRAS / GEPHRAS2
  • Project
  • Team
  • User Guide
  • Dictionary
  • Activities
  • Cooperation partners
  • Bibliography
  • Contact

çittæ

[siˈtˑɛː]

città

N + Adj/AdjP (or Adj + N)

Genoese Italian
bella çittæ
[ˈbɛlˑa siˈtˑɛː]
Romma a l’é tegnua pe uña de ciù belle çittæ do mondo.
bella città
Roma è ritenuta una delle più belle città al mondo.
çittæ abbandonâ
[siˈtˑɛ a̯baŋduˈnaː]
città abbandonata
çittæ antiga
[siˈtɛ a̯ŋˈtiːga]
città antica
çittæ ata
[siˈtɛː ˈaːta]
città alta
çittæ averta
[siˈtˑɛ a̯ˈvɛːrta]
città aperta
çittæ bassa
[siˈtˑɛː ˈbasˑa]
città bassa
çittæ bella
[siˈtˑɛː ˈbɛlˑa]
città bella
çittæ caòtica
[siˈtˑɛː kaˈɔtika]
città caotica
çittæ commerciale
[siˈtˑɛː kumˑerˈt͡ʃaːle]
città commerciale
çittæ congestionâ
[siˈtˑɛː kuŋd͡ʒestjuˈnaː]
città congestionata
çittæ deserta
[siˈtˑɛː deˈzɛːrta]
Dæto o cado ch’o gh’é de stæ da ste bande, da-a fin de zugno a-o comenso de settembre a çittæ a l’é squæxi deserta.
città deserta
Dato il caldo che fa d’estate da queste parti, da fine giugno a inizio settembre la città è quasi deserta.
çittæ elegante
[siˈtˑɛː (e)leˈgaŋte]
città elegante
çittæ grande
[siˈtˑɛː ˈgraŋde]
città grande
çittæ importante
[siˈtˑɛː (i)ŋpurˈtaŋte]
A capitale de un paise a no rappresenta delongo a çittæ ciù importante do territöio à livello econòmico ò de turismo.
città importante
La capitale di un paese non rappresenta sempre la città più importante del territorio a livello economico o turistico.
çittæ industriale
[siˈtˑɛː (i)ŋdusˈtrjaːle]
città industriale
çittæ invexendâ [fam.]
[siˈtˑɛː (i)ŋveʒeŋˈdaː]
città caotica
çittæ mäveggiosa
[siˈtˑɛ maːveˈd͡ʒˑuːza]
città meravigliosa
città stupenda
çittæ metropolitaña
[siˈtˑɛː metrupuliˈtaŋˑa]
città metropolitana
çittæ moderna
[siˈtˑɛː muˈdɛːrna]
città moderna
çittæ mòrta
[siˈtˑɛː ˈmɔːrta]
città morta
çittæ nemiga
[siˈtˑɛː neˈmiːga]
città nemica
çittæ netta
[siˈtˑɛː ˈnetˑa]
città pulita
çittæ neuva
[siˈtˑɛː ˈnøːva]
città nuova
çittæ picciña
[siˈtˑɛː piˈt͡ʃˑiŋˑa]
Saña a l’é unna çittæ picciña, ma pròpio pe sta raxon me gh’attreuvo ben.
città piccola
piccola città
Savona è una città piccola, ma proprio per questo motivo mi ci trovo bene.
çittæ piña d’invexendo [fam.]
[siˈtɛː ˈpiŋˑa d iŋveˈʒeŋdu]
città caotica
çittæ piña de monumenti
[siˈtˑɛː ˈpiŋˑa de munyˈmeŋti]
città piena di monumenti
çittæ piña de parchi
[siˈtˑɛː ˈpiŋˑa de ˈpaːrki]
città ricca di parchi
çittæ piña de sciato
[siˈtˑɛː ˈpiŋˑa de ˈʃaːtu]
città chiassosa
çittæ piña de verde
[siˈtˑɛː ˈpiŋˑa de ˈvɛːrde]
città ricca di verde
çittæ pöco segua
[siˈtˑɛː ˈpɔku seˈgyːa]
città poco sicura
çittæ ricca
[siˈtˑɛː ˈrikˑa]
città ricca
çittæ segua
[siˈtˑɛː seˈgyːa]
Inti urtimi anni sta çittæ a l’é vegnua sempre ciù pöco segua e tante gente çercan de fâ stramuo a-o de feua.
città sicura
Negli ultimi anni questa città è diventata sempre più insicura e molte persone cercano di trasferirsi al di fuori.
çittæ sucida
[siˈtˑɛː ˈsyt͡ʃˑida]
città sporca
çittæ trafegâ
[siˈtˑɛː trafeˈgaː]
città trafficata
çittæ tranquilla
[siˈtˑɛː traŋˈkwilˑa]
Inte tutti anni ch’ò visciuo chì, sta çittæ a m’é delongo parsciua assæ tranquilla.
città tranquilla
In tutti gli anni in cui ho vissuto qui, questa città mi è sempre sembrata abbastanza tranquilla.
çittæ turistica
[siˈtˑɛː tyˈristika]
città turistica
çittæ unica
[siˈtˑɛː ˈynika]
città unica
çittæ universcitäia
[siˈtˑɛ y̯nivɛrʃiˈtaːja]
A-a giornâ d’ancheu sta çittæ a l’é pe-o ciù unna çittæ universcitäia, de za che squæxi un terso da popolaçion a l’é compòsta da studenti.
città universitaria
Oggigiorno questa città è soprattutto una città universitaria, dal momento che quasi un terzo della popolazione è composto da studenti.
çittæ vegia
[siˈtˑɛː ˈveːd͡ʒa]
1. città vecchia
(= ‘città antica’)
2.a. città vecchia
2.b. centro storico
(= ‘parte più antica di una città’)
çittæ violenta
[siˈtˑɛː vjuˈleŋta]
città violenta
çittæ viva
[siˈtˑɛː ˈviːva]
città viva
çittæ vixiña
[siˈtˑɛː viˈʒiŋˑa]
città vicina
grande çittæ
[ˈgraŋde siˈtˑɛː]
Quande stava inte un paisetto de campagna aviæ vosciuo vive inte unna grande çittæ, ma oua che gh’ò fæto stramuo ò cangiou de pai.
grande città
Quando abitavo in un paesino di campagna avrei voluto vivere in una grande città, ma ora che mi ci sono trasferito ho cambiato opinione.

N + PrepP

Genoese Italian
çittæ à mesua d’òmmo
città a misura d’uomo
città a dimensione d’uomo
(= ‘città relativamente piccola con servizi facilmente accessibili’)
çittæ d’arte
[siˈtˑɛː d ˈaːrte ]
città d’arte
çittæ de frontea
[siˈtˑɛː de fruŋˈteːa]
La Quiaca a l’é unna çittæ de frontea fra l’Argentiña e a Bolivia.
città di frontiera
La Quiaca è una città di frontiera fra l’Argentina e la Bolivia.
çittæ de mâ / de montagna
[siˈtˑɛː de ˈmaː / de muŋˈtaɲˑa]
città di mare, marinara / di montagna
çittæ de proveniensa
[siˈtˑɛː de pruveˈnjeŋsa]
città di provenienza
çittæ de provinsa
[siˈtˑɛː de pruˈviŋsa]
Me saiæ ciù cao vive inte unna picciña çittæ de provinsa che inte uña piña de trafego e d’inquinamento.
città di provincia
Preferirei vivere in una piccola città di provincia piuttosto che in una piena di traffico e inquinamento.
çittæ in espanscion
[siˈtɛ i̯ŋ espaŋˈʃuŋ]
città in espansione
çittæ in sciâ còsta
[siˈtɛ (i̯)ŋ ˈʃaː ˈkɔsta]
città sulla costa
città costiera
città litoranea
çittæ in sciô mâ
[siˈtɛ (i̯)ŋ ˈʃuː ˈmaː]
città sul mare
città costiera
città litoranea
çittæ into deserto
[siˈtɛ (i̯)ŋtu deˈzɛːrtu]
città nel deserto
çittæ sensa machine
[siˈtˑɛː ˈseŋsa ˈmakine]
città senza macchine
città senza auto
çittæ sensa trafego
[siˈtˑɛː ˈseŋsa ˈtrafegu]
città senza traffico

N + Prep + N (çittæ)

Genoese Italian
abitanti da çittæ
[abiˈtaŋti da siˈtˑɛː]
abitanti della città
capitolaçion de unna çittæ
[kapitulaˈsjuŋ de na siˈtˑɛː]
capitolazione di una città
cartiña da çittæ
[karˈtiŋˑa de na siˈtˑɛː]
Sciâ saviæ miga donde se peu piggiâ de cartiñe da çittæ?
cartina della città
pianta della città
piantina della città
Saprebbe per caso dove si possano trovare delle cartine della città?
casa de çittæ
[ˈkaːza de siˈtˑɛː]
casa di città
çentro da çittæ
[ˈseŋtru de siˈtˑɛː]
Sta linia de metropolitaña a pòrta drita into çentro da çittæ.
centro della città
Questa linea della metropolitana porta direttamente nel centro della città.
cheu da çittæ
[ˈkøː da siˈtˑɛː]
cuore della città
ciave da çittæ
[ˈt͡ʃaːve da siˈtˑɛː]
chiavi della città
(= oggi, ‘onorificenza assegnata dal sindaco o da un’altra autorità a un personaggio di rilievo per la fama o lo sviluppo di una città’)
collegamenti co-a çittæ
[kulˑeˈgameŋti kwaː siˈtˑɛː]
collegamenti con la città
edificaçion de unna çittæ
[edifikaˈsjuŋ de na siˈtˑɛː]
edificazione di una città
gente de çittæ
[ˈd͡ʒeŋte de siˈtˑɛː]
gente di città
luxe da çittæ
[ˈlyːʒe da siˈtɛː]
De seia, d’in scî monti chì in gio, se vedde e luxe da çittæ inluminâ.
luci della città
La sera, sui monti qui intorno, si vedono le luci della città illuminata.
mappa da çittæ
[ˈmapˑa da siˈtˑɛː]
Ah, t’â chì in sciâ unna mappa da çittæ! Oua çerchemmo de capî donde s’attrovemmo.
mappa della città
Ah, ecco finalmente una mappa della città! Ora cerchiamo di capire dove ci troviamo.
mävegge de unna çittæ
[ˈmjaːd͡ʒˑe da siˈtˑɛː]
meraviglie di una città
miage da çittæ
[ˈmjaːd͡ʒe da siˈtˑɛː]
mura della città
palaçio de çittæ
[paˈlasˑju de siˈtˑɛː]
palazzo di città
rebighi de unna çittæ
[reˈbiːgi de na siˈtˑɛː]
meandri di una città
recostruçion da çittæ
[rekustrjuˈsjuŋ de na siˈtˑɛː]
ricostruzione della città
segnaletica da çittæ
segnaletica della città
strâ de çittæ, stradda de çittæ
strada di città
viabilitæ da çittæ
viabilità della città
vixita da çittæ
O giorno dòppo che semmo arrivæ à Palermo, o Fiorenso o n’à portou in gio pe unna vixita da çittæ.
visita della città
Il giorno dopo essere arrivati a Palermo, Fiorenzo ci ha portato in giro per una visita della città.

N (Subj) + V (or V + N (predicative complement of the subject))

Genoese Italian
a çittæ a cazze
[a siˈtˑɛ a̯ ˈkazˑe]
la città cade
la città soccombe
a çittæ a cresce
[a siˈtˑɛ a̯ ˈkreʃˑe]
la città cresce
a çittæ a l’é piña de qcs.
[a siˈtˑɛ a̯ l ˈe ˈpiŋˑa de kwarˈkɔːsa]
la città è piena di qcs.
la città pullula di qcs.
a çittæ a s’allarga
la città si ingrandisce
a çittæ a s’arrende (à qcn.), a se rende (à qcn.)
[a siˈtˑɛ a̯ s aˈreŋd(e) a kwarkeˈdyŋ], [a siˈtˑɛ a̯ se ˈreŋd(e) a kwarkeˈdyŋ]
la città si arrende (a qcn.)
la città capitola
a çittæ a s’attreuva in sce quarche pòsto
[a siˈtˑɛ a̯ s aˈtˑrøːva (i)ŋ ʃe ˈkwaːrke ˈpɔstu]
la città giace su qualche luogo
a çittæ a s’attreuva inte quarche pòsto
[a siˈtˑɛ a̯ s aˈtˑrøːva ˈ(i)ŋte ˈkwaːrke ˈpɔstu]
la città si trova in qualche luogo
a çittæ a s’espande (inte quarche pòsto ò longo qcs.)
[a siˈtˑɛ a̯ s esˈpaŋde (i)ŋte ˈkwaːrke ˈpɔstu ɔ ˈluŋgu kwarˈkɔːsa]
la città si espande (in qualche luogo o lungo qcs.)
a çittæ a se destende inte quarche pòsto ò longo qcs.
[a siˈtˑɛ a̯ se desˈteŋde (i)ŋte ˈkwaːrke ˈpɔstu ɔ ˈluŋgu kwarˈkɔːsa]
la città si estende in qualche luogo o lungo qcs.
a çittæ a se sviluppa
[a siˈtˑɛ a̯ se zviˈlypˑa]
la città si sviluppa

V + N (DirObj or its predicative complement)

Genoese Italian
abbandonâ unna çittæ
[abˑaŋduˈnaː na siˈtˑɛː]
abbandonare una città
amministrâ unna çittæ
[amˑinisˈtraː na siˈtˑɛː]
amministrare una città
attenaggiâ unna çittæ
[atˑenaˈd͡ʒˑaː na siˈtˑɛː]
attenagliare una città
attraversâ unna çittæ
[atˑravɛrˈsaː na siˈtˑɛː]
attraversare una città
bombardâ unna çittæ
[buŋbarˈdaː na siˈtˑɛː]
Zena a l’é stæta a primma çittæ d’Italia ch’an bombardou a-o tempo da segonda guæra mondiale.
bombardare una città
Genova è stata la prima città italiana a essere bombardata durante la seconda guerra mondiale.
cangiâ de çittæ
[kaŋˈd͡ʒaː de siˈtˑɛː]
cambiare città
collegâ unna çittæ (con qcs.)
[kulˑeˈgaː na siˈtˑɛː kuŋ kwarˈkɔːsa]
collegare una città (con qcs.)
conquistâ unna çittæ
[kuŋkwisˈtaː na siˈtˑɛː]
conquistare una città
despuggiâ unna çittæ de qcs.
[despyˈd͡ʒˑaː na siˈtˑɛː de kwarˈkɔːsa]
spogliare una città di qcs.
difende unna çittæ (da qcn.), defende unna çittæ (da qcn.) [disus.]
[diˈfeŋde na siˈtˑɛː da kwarkeˈdyŋ], [deˈfeŋde na siˈtˑɛː da kwarkeˈdyŋ]
difendere una città (da qcn.)
edificâ unna çittæ
[edifiˈkaː na siˈtˑɛː]
edificare una città
costruire una città
fondâ unna çittæ
[fuŋˈdaː na siˈtˑɛː]
fondare una città
fortificâ unna çittæ
[furtifiˈkaː na siˈtˑɛː]
fortificare una città
governâ unna çittæ
[guvɛrˈnaː na siˈtˑɛː]
Sto mæximo scindico o governa a çittæ za da dozz’anni.
governare una città
L’attuale sindaco governa la città ormai da dodici anni.
inquinâ unna çittæ
[iŋkwi(ː)ˈnaː na siˈtˑɛː]
inquinare una città
invadde unna çittæ
[iŋˈvadˑe na siˈtˑɛː]
invadere una città
lasciâ unna çittæ
[laˈʃaː na siˈtˑɛː]
lasciare una città
liberâ unna çittæ (da qcn. ò qcs.)
[libeˈraː na siˈtˑɛː da kwarkeˈdyŋ ɔ kwarˈkɔːsa]
liberare una città (da qcn. o qcs.)
nettezzâ unna çittæ (da qcs.)
[neteˈzˑaː na siˈtˑɛː da kwarˈkɔːsa]
pulire una città (da qcs.)
occupâ unna çittæ
[ɔkˑyˈpaː na siˈtˑɛː]
occupare una città
piggiâ unna çittæ
[piˈd͡ʒˑaː na siˈtˑɛː]
espugnare una città
popolâ unna çittæ
[pupuˈlaː na siˈtˑɛː]
popolare una città
prescidiâ unna çittæ
[preʃiˈdjaː na siˈtˑɛː]
presidiare una città
sacchezzâ unna çittæ
[sakeˈzˑaː na siˈtˑɛː]
saccheggiare una città
vedde unna çittæ
[ˈvedˑe na siˈtˑɛː]
vedere una città
(= ‘visitare una città’)
vixitâ unna çittæ
[viʒiˈtaː na siˈtˑɛː]
visitare una città

V + N (IndirObj or its predicative complement, or else agent complement)

Genoese Italian
anâ in çittæ
[aˈnaː (i)ŋ siˈtˑɛː]
Quande stavimo in campagna anavimo in çittæ solo che dötræ vòtte a-o meise.
andare in città
recarsi in città
Quando abitavamo in campagna andavamo in città solo due o tre volte al mese.
arrivâ in çittæ
[arˑiˈvaː (i)ŋ siˈtˑɛː]
arrivare in città
giungere in città
camminâ pe-a çittæ
[kamˑiˈnaː paː siˈtˑɛː]
camminare per la città
ëse in çittæ
[ˈeːse (i)ŋ siˈtˑɛː]
essere in città
giâ pe-a çittæ
[ˈd͡ʒjaː paː siˈtˑɛː]
girare per la città
giandonâ pe-a çittæ
[d͡ʒaŋduˈnaː paː siˈtˑɛː]
girovagare per la città
andare a zonzo per la città
vagabondare per la città
vagare per la città
impadronîse de unna çittæ
[iŋpadruˈniːse de na siˈtˑɛː]
impadronirsi di una città
marciâ in sce unna çittæ
[marˈt͡ʃaː (i)ŋ ʃe na siˈtˑɛː]
marciare su una città
passaggiâ pe-a çittæ
[pasˑaˈd͡ʒaˑː paː siˈtˑɛː]
passeggiare in città
scorrattâ pe unna çittæ
[skurˑaˈtˑaː pe na siˈtˑɛː]
scorazzare per una città
stâ in çittæ
[ˈsta (i)ŋ siˈtˑɛː]
abitare in città
vive feua da çittæ
[ˈviːve ˈføːa da siˈtˑɛː]
abitare fuori città
vive in çittæ
[ˈviːve (i)ŋ siˈtˑɛː]
vivere in città
xoâ in sce unna çittæ
[ˈʒwaː (i)ŋ ʃe na siˈtˑɛː]
volare su una città

Further structures

Genoese Italian
a çittæ a fremme de vitta
[a siˈtɛ̯ a ˈfremˑe de ˈvitˑa]
la città pulsa di vita
çittæ stato
[siˈtˑɛː ˈstaːtu]
E çittæ stato comprendan tutta ò a ciù gran parte da popolaçion do paise.
città stato
Le città stato comprendono l’intera o la maggior parte della popolazione del paese.
dessotterrâ unn’antiga çittæ
[desˑutˑeˈrˑaː n aŋˈtiːga siˈtˑɛː]
disseppellire un’antica città
fâ o gio da çittæ
[ˈfaː u ˈd͡ʒiːu da siˈtˑɛː], [ˈfɔu̯ ˈd͡ʒiːu da siˈtˑɛː]
fare il giro della città
into cheu da çittæ
[iŋtu ˈkøː da siˈtˑɛː]
nel cuore della città
l’atra parte da çittæ
[l ˈaːtra ˈpaːrte da siˈtˑɛː]
O museo che voemmo vixitâ o s’attreuva da l’atra parte da çittæ.
l’altra parte della città
l’altro capo della città
Il museo che vogliamo visitare si trova dall’altra parte della città.
mantegnî l’ordine inte unna çittæ
[maŋteˈɲiː l ˈuːrdine (i)ŋte na siˈtˑɛː]
mantenere l’ordine in una città
mantegnî netta unna çittæ
[maŋteˈɲiː ˈnetˑa na siˈtˑɛː]
mantenere pulita una città
mette a-a famme unna çittæ
[ˈmetˑ aː ˈfamˑe na siˈtˑɛː]
ridurre alla fame una città
affamare una città
offrî e ciave de unna çittæ à qcn.
[ɔˈfˑriː e ˈt͡ʃaːve de na siˈtˑɛː a kwarkeˈdyŋ], [ɔˈfˑrj eː ˈt͡ʃaːve de na siˈtɛ a̯ kwarkeˈdyŋ]
offrire le chiavi di una città a qcn.
quartê d’in gio à unna çittæ
[kwarˈteː d iŋ ˈd͡ʒiː(u) a na siˈtˑɛː]
sobborghi di una città
tesöi d’arte de unna çittæ
[teˈzɔːi d ˈaːrte de na siˈtˑɛː]
Firense a l’é uña de çittæ italiañe ciù vixitæ apreuvo a-a seu ricchessa de tesöi d’arte.
tesori artistici di una città
Firenze è una delle città italiane più visitate in virtù della sua ricchezza di tesori artistici.
«Cheu da çittæ»

[ZE] Inte sto disegno o çentro da çittæ o l’é rappresentou, segondo a seu concettualizzaçion, da un cheu ch’o s’attreuva tramezo à di palaçi.

[IT] In questo disegno si può vedere che la concettualizzazione della collocazione genovese coincide con quella italiana (“cuore della città”): si ha un cuore in mezzo a dei palazzi che rappresenta il centro urbano.

[EN] The representation of this Genoese collocation, which exists in the same form in Italian, German and English too (‘heart of the city’), features a big heart situated in the middle of different buildings that represent an urban centre.

[DE] Die Illustration dieser genuesischen Kollokation, die im Italienischen, Englischen und im Deutschen gleich aufgebaut ist (‚das Herz der Stadt‘), zeigt ein großes Herz inmitten verschiedener Gebäude die ein Stadtzentrum darstellen.
© Autelli, Erica / Lusito, Stefano / Konecny, Christine / Toso, Fiorenzo (2018-2021, A-C): With linguistic support by Alessandro Guasoni and drawings by Matteo Merli.
© Autelli, Erica / Konecny, Christine / Guasoni, Alessandro / Imperiale, Riccardo / Lusito, Stefano / Toso, Fiorenzo (2020-2025, D-Z): With drawings by Matteo Merli.
This work is licensed under CC BY-NC-ND 4.0
Login