GEPHRAS / GEPHRAS2
  • Project
  • Team
  • User Guide
  • Dictionary
  • Activities
  • Cooperation partners
  • Bibliography
  • Contact
GEPHRAS / GEPHRAS2
  • Project
  • Team
  • User Guide
  • Dictionary
  • Activities
  • Cooperation partners
  • Bibliography
  • Contact

äia

[ˈaːja]

aria (anche ‘espressione’, ‘apparenza’, ‘aspetto’; ‘clima’, ‘atmosfera’; al plur. anche ‘boria’, ‘alterigia’)

N + Adj/AdjP (or Adj + N)

Genoese Italian
äia allegra
[ˈaːja aˈleːgra]
aria allegra
äia angosciâ
[ˈaːja aŋguˈʃaː]
aria annoiata
äia attuscegâ [disus.]
[ˈaːja atyʃeˈgaː]
aria inquinata
äia averta
[ˈaːja aˈvɛːrta]
Fâ tutti i giorni doî pasci à l’äia averta a l’é unna boña recommendaçion pe tegnîse in sanitæ.
aria aperta
Fare ogni giorno due passi all’aria aperta è una buona raccomandazione per mantenersi in salute.
äia baifarda [disus.]
[ˈaːja bai̯ˈfaːrda]
aria beffarda
äia bassa
[ˈaːja ˈbasˑa]
Arvi o barcon, no ti senti che äia bassa che gh’é chì drento?
aria pesante
aria viziata
Apri la finestra, non senti che aria viziata c’è qua dentro?
äia boña
[ˈaːja ˈbuŋˑa]
Into fin de settemaña voemmo anâsene un pö in campagna pe respiâ un pittin d’äia boña.
aria buona
Nel fine settimana vogliamo andare in campagna a respirare un po’ d’aria buona.
äia cada
[ˈaːja ˈkaːda]
aria calda
äia coâ
[ˈaːja ˈkwaː]
aria chiusa
aria pesante
aria viziata
äia compressa
[ˈaːja kuŋˈprɛsˑa]
aria compressa
äia condiçionâ
[ˈaːja kuŋdisjuˈnaː]
Sta machina a l’é ancon de quelle vege, sensa airbag e sensa äia condiçionâ.
aria condizionata
Questa macchina appartiene ancora ai modelli vecchi, senza airbag e aria condizionata.
äia cristalliña
[ˈaːja kristaˈliŋˑa]
aria cristallina
äia crua
[ˈaːja ˈkryːa]
aria gelida
aria gelata
äia fiña
[ˈaːja ˈfiŋˑa]
Senti che äia fiña ch’a gh’é stamattin! Se ghe vedde che comensa l’ötunno!
aria fine
aria frizzante
aria frizzantina
Senti che aria frizzantina c’è stamattina! Si nota che sta cominciando l’autunno!
äia inquinâ
[ˈaːja iŋkwi(ː)ˈnaː]
aria inquinata
äia netta
[ˈaːja ˈnetˑa]
aria limpida
aria tersa
aria pulita
äia piña de fumme
[ˈaːja ˈpiŋˑa de ˈfymˑe]
aria fumosa
äia preoccupâ
[ˈaːja preukyˈpaː]
Cös’a l’é quell’äia preoccupâ che ti gh’æ? L’é successo quarcösa?
aria preoccupata
Cos’è quell’aria preoccupata? È successo qualcosa?
äia profummâ
[ˈaːja prufyˈmaː]
Chì coscì, con tutti i erboi e e scioe che gh’é chì in gio, l’äia a l’é profummâ comme tutto!
aria profumata
In questa zona, grazie agli alberi e ai fiori che si trovano qui intorno, l’aria è profumatissima!
äia pua
[ˈaːja ˈpyːa]
aria pura
äia saña
[ˈaːja ˈsaŋˑa]
aria sana
äia sciuta
[ˈaːja ˈʃyːta]
aria asciutta
äia secca
[ˈaːja ˈsekˑa]
aria secca
äia stanca
[ˈaːja ˈstaŋka]
Me pâ ch’aggei tutti doî l’äia stanca. No saià megio ch’anæ in letto?
aria stanca
Mi sembra abbiate entrambi l’aria stanca. Non sarà meglio che andiate a letto?
äia triste
[ˈaːja ˈtriste]
aria triste

N + PrepP

Genoese Italian
äia d’indifferensa
[ˈaːja d iŋdifeˈreŋsa]
Quand’ò domandou à mæ moggê donde gh’ea ciù cao anâ in vacansa, a m’à solo che ammiou con äia d’indifferensa.
aria d’indifferenza
Quando ho chiesto a mia moglie dove preferisse andare in vacanza, mi ha semplicemente guardato con aria di indifferenza.
äia da mattin
[ˈaːja da maˈtiŋ]
aria mattutina
äia de campagna / de mâ / de montagna
[ˈaːja de kaŋˈpaɲˑa / de ˈmaː / de muˈŋtaɲˑa]
aria di campagna / di mare / di montagna
aria marina / montana
äia de festa
[ˈaːja de ˈfɛsta]
aria di festa
äia do paise
[ˈaːja du ˈpai̯ze]
Chì inte sta çittæ me gh’attreuvo ben, ma m’ammanca un pittin l’äia do paise.
aria nativa
(= ‘atmosfera confortante e piacevole del luogo in cui si è nati’)
In questa città mi trovo bene, ma mi manca un po’ l’aria nativa.

N + relative clause

Genoese Italian
äia ch’a leva o sciou
[ˈaːja k a ˈleːvɔu̯ ˈʃɔu̯]
aria soffocante
äia ch’a no se peu respiâ
[ˈaːja k a nu se ˈpøː resˈpjaː]
aria irrespirabile

N + Prep + N (äia)

Genoese Italian
ampolla d’äia [disus.]
[aŋˈpula d ˈaːja]
bolla d’aria
bava d’äia
[ˈbaːva d ˈaːja]
D’estæ no l’é ræo che ghe segge de giornæ de sofoco sensa che tie unna bava d’äia.
bava d’aria
D’estate non è infrequente che si verifichino giornate afose senza un filo d’aria.
bolla d’äia
[ˈbulˑa d ˈaːja]
bolla d’aria
contaminaçion de l’äia
[kuŋtaminaˈsjuŋ de l ˈaːja]
Segondo de reçerche reçente, e persoñe che meuan tutti anni pe de patologie ligæ a-a contaminaçion de l’äia saieivan squæxi neuve mioin.
contaminazione dell’aria
Secondo recenti ricerche, sono circa nove milioni le persone che muoiono ogni anno per patologie associate alla contaminazione dell’aria.
corpo d’äia
[ˈkuːrpu d ˈaːja]
colpo d’aria
(= ‘eccessiva esposizione a corrente d’aria, che alla fine risulta in dolori fisici’)
corrente d’äia
[kuˈreŋte d ˈaːja]
Gh’é unna corrente d’äia ch’a me picca inta scheña e no capiscio de dond’a ne vëgne.
corrente d’aria
C’è una corrente d’aria che mi dà sulla schiena e non capisco da dove provenga.
fia d’äia
[ˈfiːa d ˈaːja]
filo d’aria
prescion de l’äia
[preˈʃuŋ de l ˈaːja]
pressione dell’aria
spostamento d’äia
[spustaˈmeŋtu d ˈaːja]
spostamento d’aria
umiditæ de l’äia
[ymidiˈtɛː de l ˈaːja]
umidità dell’aria
veuo d’äia
[ˈvøːu d ˈaːja]
vuoto d’aria

N (Subj) + V (or V + N (predicative complement of the subject))

Genoese Italian
l’äia a gia
[l ˈaːjaː ˈd͡ʒiːa]
Lascia o barcon averto, de mòddo che l’äia a pòsse giâ un pittin.
l’aria circola
Lascia la finestra aperta, in modo che l’aria possa circolare un po’.
l’äia a l’intra (inte qcs.)
[l ˈaːjaː a l ˈiŋtra ŋte kwarˈkɔːsa]
l’aria entra (in qcs.)
l’aria penetra (in qcs.)
l’äia a sciòrte (da qcs.)
[l ˈaːjaː a ˈʃɔːrte da kwarˈkɔːsa]
l’aria fuoriesce (da qcs.)

V + N (DirObj or its predicative complement)

Genoese Italian
arrescädâ l’äia, rescädâ l’äia
[areskaːˈdaː l ˈaːja], [reskaːˈdaː l ˈaːja]
M’ò accattou unna stivettiña elettrica pe arrescädâ l’äia da casa inte giornæ d’inverno.
riscaldare l’aria
Ho comprato una stufetta elettrica per scaldare l’aria in casa durante le giornate invernali.
attuscegâ l’äia [disus.]
[atyʃeˈgaː l ˈaːja]
inquinare l’aria
avei l’äia de qcn. ò qcs., avei tutta l’äia de qcn. ò qcs.
[aˈvei̯ l ˈaːja de kwarkeˈdyŋ ɔ kwarˈkɔːsa]
aver l’aria di qcn. o qcs.
(= ‘sembrare’)
avere tutta l’aria di qcn. o qcs.
cangiâ l’äia (à ò de qcs.)
[kaŋˈd͡ʒaː l ˈaːja a ɔ de kwarkeˈdyŋ]
cambiare l’aria (a o di qcs.)
dâ de l’äia à qcs.
[ˈdaː de l ˈaːjaː kwarˈkɔːsa]
dare aria a qcs.
fâ äia à qcn.
[ˈfaː ˈaːjaː kwarkeˈdyŋ]
fare aria a qcn.
inquinâ l’äia
[iŋkwi(ː)ˈnaː l ˈaːja]
inquinare l’aria
ödoâ l’äia
[ɔːˈdwaː l ˈaːja]
annusare l’aria
oscigenâ l’äia
[uʃid͡ʒeˈnaː l ˈaːja]
ossigenare l’aria
piggiâ de l’äia
[piˈd͡ʒaː de l ˈaːja]
prendere aria [rif. a persona, ‘uscire e respirare un po’ d’aria fresca’ o ‘respirare aria fredda e raffreddarsi’; rif. a cosa, ‘ricevere l’aria esterna dopo che qualcuno ha aperto le porte o finestre di un ambiente’]
purificâ l’äia
[pyrifiˈkaː l ˈaːja]
purificare l’aria
respiâ l’äia
[resˈpjaː l ˈaːja]
respirare l’aria
taggiâ l’äia
[taˈd͡ʒaː l ˈaːja]
fendere l’aria

V + N (IndirObj or its predicative complement, or else agent complement)

Genoese Italian
ammiâ sciù pe l’äia
[aˈmˑjaː ˈʃy pe l ˈaːja]
guardare in aria
guardare per aria
desperde qcs. pe l’aia
[desˈpɛːrde kwarˈkɔːsa pe l ˈaːja]
disperdere qcs. nell’aria

Further structures

Genoese Italian
à mez’äia
[a ˈmeːz ˈaːja]
a mezz’aria
fâ di gii sciù pe l’äia
[ˈfaː di ˈd͡ʒiːi ˈʃy pe l ˈaːja]
volteggiare in aria
fâ piggiâ de l’äia à qcs.
[ˈfaː piˈd͡ʒaː de l ˈaːjaː kwarˈkɔːsa]
Beseugna che ti fasci piggiâ un pö d’äia a-a stançia, perché no se ghe respia!
far prendere aria a qcs.
Dovresti far prendere un po’ d’aria alla stanza, perché non ci si riesce a respirare!
in linia d’äia
[iŋ liɲˑa d ˈaːja]
A farmaçia che sciâ çerca a no l’é distante, saià seiçento metri in linia d’äia.
in linea d’aria
La farmacia che cerca non è distante, saranno seicento metri in linea d’aria.
piggiâ un corpo d’äia
[piˈd͡ʒaː ŋ ˈkuːrpu d ˈaːja]
prendere un colpo d’aria
piggiâ unna bocconâ d’äia
[piˈd͡ʒaː na bukuˈnaː d ˈaːja]
No me sento guæi ancio, fòscia me faiæ ben sciortî e piggiâ unna bocconâ d’äia.
prendere una boccata d’aria
Non mi sento molto in forma, forse mi farebbe bene uscire e prendere una boccata d’aria.
sciù pe l’äia
[ˈʃy pe l ˈaːja]
in aria
sentîse mancâ l’äia
[seŋˈtiːse maŋˈkaː l ˈaːja]
Quand’ò visto quello pöviettin ch’o l’é squæxi misso sotta da un camio, me son sentio mancâ l’äia.
sentirsi mancare l’aria
Quando ho visto quel poveretto essere quasi investito da un camion, mi sono sentito mancare l’aria.

äia as (part of a) DirObj (including subordinate clauses)

Genoese Italian
avei de l’äia
[aˈvei̯ de l ˈaːja]
darsi arie
darsi delle arie
(= ‘essere borioso’)
cangiâ d’äia
[kaŋˈd͡ʒaː de l ˈaːja]
cambiare aria
(= 1. ‘andarsene’; 2. ‘svolgere attività diverse dalle solite’)
dâ de l’äia à qcn. [fam.]
[ˈdaː de l ˈaːjaː kwarkeˈdyŋ]
mandare qcn. a quel paese [fam.]
(= ‘infischiarsene di qcn.’)
dâse de äie
[ˈdaːse de ˈaːje]
Ma comme ti fæ à sopportâ a Sandra, con tutte e äie ch’a se dà delongo?
darsi arie
darsi delle arie
(= ‘essere borioso’)
Ma come fai a sopportare Sandra, con quelle arie che si dà in continuazione?
dâse de l’äia
[ˈdaːse de l ˈaːja]
darsi arie
darsi delle arie
(= ‘essere borioso’)

äia as (part of an) IndirObj (including subordinate clauses)

Genoese Italian
anâ pe l’äia
[aˈnaː pe l ˈaːja]
O Luiggi o l’é mai tanto orgoggioso che no ti ghe peu fâ unna critica sensa ch’o vagghe pe l’äia.
1. saltare in aria
2. dare di matto [fam.; rif. a persone]
(= ‘arrabbiarsi’, ‘incollerirsi’)
3. andare in fumo [fam.; rif. a cose]
Luigi è talmente orgoglioso che non gli si può fare una critica senza che dia di matto.
cacciâ qcs. pe l’äia
[kat͡ʃaː kwarˈkɔːsa pe l ˈaːja]
buttare qcs. all’aria
mettere qcs. a soqquadro
capî qcs. pe l’äia
[kaˈpiː kwarˈkɔːsa pe l ˈaːja]
1. capire qcs. al volo
(= ‘capire qcs. all’istante’)
2. capire fischi per fiaschi
(= ‘capire tutt’altra cosa rispetto a quella corretta’)
ëse accampou pe l’äia, ëse campou pe l’äia
[ˈeːs(e) akaŋˈpɔu pe l ˈaːja], [ˈeːse kaŋˈpɔu pe l ˈaːja]
essere campato in aria
essere campato per aria (detto di idea o ragionamento, ‘non avere fondamento’)
ëse basso d’äia
[ˈeːse ˈbasˑu d ˈaːja]
1. essere alle strette
(= ‘trovarsi in ristrettezze economiche’)
2. essere basso [rif. all’altezza di stanze o locali]
ëse pe l’äia
[ˈeːse pe l ˈaːja]
essere per l’aria
(= ‘essere a soqquadro’, ‘essere in completo disordine’)
ësighe qcs. inte l’äia
[ˈeːsige kwarˈkɔːsa ŋte l ˈaːja]
bollire qcs. in pentola
(= ‘esserci novità’)
mandâ qcs. pe l’äia
[maŋˈdaː kwarˈkɔːsa pe l ˈaːja]
mandare qcs. all’aria
mandare qcs. in fumo
(= ‘rovinare o non realizzare un progetto previsto’)
sätâ pe l’äia
[saːˈtaː pe l ˈaːja]
saltare in aria
(= ‘esplodere’)
vive d’äia
[ˈviːve d ˈaːja]
campare d’aria
vivere d’aria
(= ‘di persona in buona salute che mangia poco’)

äia as part of further idioms

Genoese Italian
fâ di castelli pe l’äia
[ˈfaː di kasˈtelˑi pe l ˈaːja]
A Ambra a l’é tegnua pe uña ch’a l’é boña solo che à fâ di castelli pe l’äia.
far castelli in aria
(= ‘perdersi in fantasie o in progetti irrealizzabili’)
Ambra ha la fama di persona capace solo a fare castelli in aria.
finî co-e gambe pe l’äia
[fiˈniː kweː ˈgaŋbe pe l ˈaːja]
Ammia che in tæra gh’é giassou, stanni attenta à no finî co-e gambe pe l’äia!
finire a gambe all’aria
(= ‘cadere rovinosamente, in genere dopo essere scivolato’)
Guarda che il terreno è ghiacciato, sta’ attenta a non finire a gambe all’aria!
stâ co-a pansa à l’äia
[ˈstaː ˈkwaː ˈpaŋsaː l ˈaːja]
stare in panciolle
(= ‘oziare’)

äia as part of communicative phrasemes

Genoese Italian
Äia a-i monti! [fam.]
[ˈaːjai̯ ˈmuŋti]
Chi se ne importa! [fam.]

Historical phrasemes found in DESGEL

Genoese ancient Genoese
äia pua
sentiando che de Zena l’aria pura / così consumma o fumme de Proenza (1692: DESGEL)
avei l’äia de qcn. ò qcs., avei tutta l’äia de qcn. ò qcs.
o se gh’assemeggia, o n’ha tutta l’aria (1771: DESGEL)
cacciâ qcs. pe l’äia
o re caccia à l’aria che poeran conche (I m. s. XVII: DESGEL)
dâse de l’äia
o se dà aria de persoña galante (1771: DESGEL)
fâ di castelli pe l’äia
ma no stemmo castelli in aria à fà (1598: DESGEL)
unna pasta ancon straordinaria / à ri avari per fa castelli in’aria (I m. s. XVII: DESGEL)
mandâ qcs. pe l’äia
con tiri driti e balle affoghæ / in aria ri mandava a pê levæ (1747: DESGEL)
piggiâ de l’äia
poi ra porterò à piggiâ un pò d’aria in Carignan (1771: DESGEL)
sciù pe l’äia
in aria o l’eiva ancon l’arma pre l’aria (1698: DESGEL)
«Äia bassa».

[ZE] O scignificato da collocaçion (saieiva à dî ‘äia pesante’) o l’é rappresentou da unna persoña ch’a respia à ïsa à ïsa, squæxi in scî pissi de negâ, pe via de l’äia coâ ch’a s’attreuva à pöca distansa da-a tæra.

[IT] Il significato della collocazione è rappresentato da una persona che respira a malapena, quasi sul punto di soffocare, a causa dell’aria viziata che si trova a poca distanza dal terreno.

[EN] The meaning of the expression is represented by a person who can barely breathe and almost on the verge of stifling due to the foul air at little distance from the ground.

[DE] Die Konzeptualisierung dieser Kollokation mit der Bedeutung ‘drückende / stickige (wörtl.: “niedrige”) Luft’ wird durch eine Person dargestellt, die kaum atmen kann und aufgrund der stickigen Luft knapp oberhalb des Bodens (Verbindung zur wörtlichen Bedeutung von “bassa”) beinahe am Ersticken ist.
© Autelli, Erica / Lusito, Stefano / Konecny, Christine / Toso, Fiorenzo (2018-2021, A-C): With linguistic support by Alessandro Guasoni and drawings by Matteo Merli.
© Autelli, Erica / Konecny, Christine / Guasoni, Alessandro / Imperiale, Riccardo / Lusito, Stefano / Toso, Fiorenzo (2020-2025, D-Z): With drawings by Matteo Merli.
This work is licensed under CC BY-NC-ND 4.0
Login