GEPHRAS / GEPHRAS2
  • Project
  • Team
  • User Guide
  • Dictionary
  • Activities
  • Cooperation partners
  • Bibliography
  • Contact
GEPHRAS / GEPHRAS2
  • Project
  • Team
  • User Guide
  • Dictionary
  • Activities
  • Cooperation partners
  • Bibliography
  • Contact

bocca

[ˈbukˑa]

bocca (anche ‘imboccatura’, ‘parte iniziale di qcs.’)

N + Adj/AdjP (or Adj + N)

Genoese Italian
bocca averta
[ˈbukˑa (a)ˈvɛːrta]
bocca aperta
bocca ben fæta
[ˈbukˑa ˈbeŋ ˈfɛːta]
bocca ben fatta
bocca brutta
[ˈbukˑa ˈbrytˑa]
bocca sporca
bocca carnosa
[ˈbukˑa karˈnuːza]
bocca carnosa
bocca contræta
[ˈbukˑa kuŋˈtrɛːta]
bocca contratta
bocca desdentâ
[ˈbukˑa dezdeŋˈtaː]
bocca sdentata
bocca graçiosa
[ˈbukˑa graˈsjuːza]
bocca graziosa
bocca grande
[ˈbukˑa ˈgraŋde]
bocca grande
bocca impastâ
[ˈbukˑa ŋpasˈtaː]
Dòppo unn’oa che camminava sott’a-o sô son arrestou co-a bocca impastâ.
bocca impastata
Dopo un’ora di passeggiata sotto il sole avevo la bocca tutta impastata.
bocca larga
[ˈbukˑa ˈlaːrga]
bocca larga
bocca meza serrâ
[ˈbukˑa ˈmeːza seˈraː]
bocca socchiusa
bocca picciña
[ˈbukˑa piˈt͡ʃiŋˑa]
bocca piccola
bocca piña
[ˈbukˑa ˈpiŋˑa]
O Croudio o l’à o viçio de parlâ co-a bocca piña tanto ch’o mangia.
bocca piena
Claudio ha il vizio di parlare con la bocca piena mentre mangia.
bocca sciuta
[ˈbukˑa ˈʃyːta]
bocca arida
bocca secca
[ˈbukˑa ˈʃekˑa]
Ti m’ô daiësci un gòtto d’ægua, che gh’ò a bocca secca?
bocca secca
Ho la bocca secca, mi daresti un bicchier d’acqua?
bocca sensuale
[ˈbukˑa seŋˈswaːle]
bocca sensuale
bocca serrâ
[ˈbukˑa seˈraː]
bocca chiusa
bocca sottî
[ˈbukˑa suˈtiː]
bocca sottile
bocca stòrta
[ˈbukˑa ˈstɔːrta]
bocca storta
bocca streita
[ˈbukˑa ˈstrei̯ta]
bocca stretta
bocca veua
[ˈbukˑa ˈvøːa]
bocca vuota

N + PrepP

Genoese Italian
bocca co-o sappin
[ˈbukˑa kuː saˈpiŋ]
bocca imbronciata [rif. a bambini]
bocca da cannâ
[ˈbukˑa da kaˈnaː]
bocca del tubo
bocca da fornaxa
[ˈbukˑa da furˈnaːʒa]
bocca della fornace
bocca do forno
[ˈbukˑa du ˈfuːrnu]
bocca del forno
bocca do posso
[ˈbukˑa du ˈpusˑu]
bocca del pozzo
bocca do steumago
[ˈbukˑa du ˈstømagu]
bocca dello stomaco
bocca feua de mesua
[ˈbukˑa ˈføːa de meˈzyːa]
bocca sproporzionata

Prep + Adj + N (or Prep + N + Adj)

Genoese Italian
co-a bocca serrâ
[kwaː ˈbukˑa seˈraː]
a bocca chiusa

N + Prep + N (bocca)

Genoese Italian
çê da bocca
[ˈseː da ˈbukˑa]
Beseugna che mette meno pevionetto in sce quello che mangio: me bruxa a lengua e o çê da bocca!
palato
Devo mettere meno peperoncino sul cibo: mi bruciano lingua e palato!
recanti da bocca
[reˈkaŋti da ˈbukˑa]
angoli della bocca

N (Subj) + V (or V + N (predicative complement of the subject))

Genoese Italian
a bocca a l’aspussa à qcn., a bocca a spussa à qcn.
[a ˈbukˑaː l asˈpysˑa (a) kwarkeˈdyŋ], [a ˈbukˑaː sˈpysˑa (a) kwarkeˈdyŋ]
qcn. ha l’alito cattivo

V + N (DirObj or its predicative complement)

Genoese Italian
allighî a bocca
[aliˈgj aː ˈbukˑa], [aliˈgiː a ˈbukˑa]
allappare la bocca
arruxentâse a bocca
[aryʒeŋˈtaːs aː ˈbukˑa]
Dòppo che se gh’é lavou i denti beseugna arruxentâse ben a bocca.
sciacquarsi la bocca
Dopo essersi lavati i denti occorre sciacquarsi bene la bocca.
arvî a bocca
[arˈvj aː ˈbukˑa], [arˈviː a ˈbukˑa]
aprire la bocca
bagnâse a bocca
[baˈɲaːs aː ˈbukˑa], [baˈɲaːse a ˈbukˑa]
bagnarsi la bocca
impî a bocca à qcn.
[iŋˈpj aː ˈbukˑa], [iŋˈpiː a ˈbukˑa]
riempire la bocca a qcn.
impîse a bocca
[iŋˈpiːs aː ˈbukˑa], [iŋˈpiːse a ˈbukˑa]
riempirsi la bocca
polî a bocca à qcn.
[puˈlj aː ˈbukˑa (a) kwarkeˈdyŋ], [puˈliː a ˈbukˑa (a) kwarkeˈdyŋ]
pulire la bocca a qcn.
polîse a bocca
[puˈliːs aː ˈbukˑa], [puˈliːse a ˈbukˑa]
pulirsi la bocca
sciugâ a bocca à qcn.
[ʃyˈgaː (a) ˈbukˑaː kwarkeˈdyŋ]
asciugare la bocca a qcn.
sciugâse a bocca
[ʃyˈgaːs aː ˈbukˑa], [ʃyˈgaːse a ˈbukˑa]
asciugarsi la bocca
serrâ a bocca
[seˈrˑaː (a) ˈbykˑa]
chiudere la bocca
serrare la bocca
stòrse a bocca
[ˈstɔːrs aː ˈbukˑa], [ˈstɔːrse a ˈbukˑa]
storcere la bocca
tappâ a bocca à qcn.
[taˈpaː (a) ˈbukˑaː kwarkeˈdyŋ]
tappare la bocca a qcn.
tappâse a bocca
[taˈpaːs aː ˈbukˑa], [taˈpaːse a ˈbukˑa]
tapparsi la bocca

V + N (IndirObj or its predicative complement, or else agent complement)

Genoese Italian
arrancâ qcs. de bocca à qcn.
[araŋˈkaː kwarˈkɔːsa de ˈbukˑaː kwarkeˈdyŋ]
cavare qcs. di bocca a qcn.
avei qcs. inta bocca
[aˈvei̯ kwarˈkɔːsa ŋta ˈbukˑa]
avere qcs. in bocca
baxâ qcn. in sciâ bocca
[baˈʒaː kwarkeˈdyŋ iŋ ˈʃaː ˈbukˑa], [baˈʒaː kwarkeˈdɥiŋ ˈʃaː ˈbukˑa]
baciare qcn. sulla bocca
baciare qcn. in bocca
coâ (de) da-a bocca
[ˈkwaː de daː ˈbukˑa]
colare dalla bocca
mettise qcs. a-a bocca
[ˈmetˑise kwarˈkɔˑs(a) aː ˈbukˑa]
Quande se gh’à di figgeu piccin beseugna fâ attençion che no se mettan a-a bocca de cöse che peuan fâghe do mâ.
portarsi qcs. alla bocca
Quando si hanno bambini piccoli bisogna fare attenzione che non si portino alla bocca oggetti pericolosi.
mettise qcs. inta bocca
[ˈmetˑise kwarˈkɔˑsa ŋta ˈbukˑa]
mettersi qcs. in bocca
respiâ co-a bocca
[resˈpjaː kwaː ˈbukˑa]
Dæto che pe-a ciù parte de l’anno gh’ò o naso serrou, son avviou à respiâ co-a bocca.
respirare con la bocca
Dal momento che per la maggior parte dell’anno ho il naso chiuso, sono abituato a respirare con la bocca.
scappâ (de) da-a bocca (à qcn.), scappâ (de) d’in bocca (à qcn.), scappâ (de) d’inta bocca (à qcn.)
[skaˈpaː de daː ˈbukˑ(a) aː kwarkeˈdyŋ], [skaˈpaː de d iŋ ˈbukˑaː kwarkeˈdyŋ], [skaˈpaː de d iŋta ˈbukˑaː kwarkeˈdyŋ]
scappare di bocca (a qcn.)
(= ‘cadere dalla bocca’)
sciortî d’inta bocca à qcn.
[ʃurˈtiː d iŋta ˈbukˑaː kwarkeˈdyŋ]
uscire di bocca a qcn.
uscire dalla bocca a qcn.
(= ‘lasciarselo sfuggire’) [rif. a cosa che si dice]

Further structures

Genoese Italian
bocca co-e lerfe imböse
[ˈbukˑa kweː ˈlɛːrfe (i)ŋˈbɔːse]
labbra imbronciate
cantâ / mangiâ co-a bocca serrâ
[kaŋˈtaː / maŋˈd͡ʒaː kwaː ˈbukˑa seˈraː]
cantare / mangiare a bocca chiusa
fâ sciortî l’äia da-a bocca
[ˈfaː ʃurˈtiː l ˈaːja daː ˈbukˑa]
emettere l’aria dalla bocca
lasciâ un gusto inta bocca (à qcn.)
[laˈʃaː ŋ ˈgystu ŋta ˈbukˑa]
Quella pittansa a m’à lasciou un gusto amao inta bocca.
lasciare un sapore in bocca (a qcn.)
Quel cibo mi ha lasciato un gusto amaro in bocca.
piggiâ qcs. pe bocca
[piˈd͡ʒaː kwarˈkɔːsa pe ˈbukˑa]
assumere qcs. per via orale
respiaçion bocca à bocca
[respja(ː)ˈsjuŋ ˈbukˑ(a) a ˈbukˑa]
respirazione bocca a bocca

N + PrepP

Genoese Italian
ëse unna bocca da inferno [disus.]
[ˈeːse na ˈbukˑa da ŋˈfɛːrnu]
essere un volgarone
(= ‘essere portato alla bestemmia’)

bocca as (part of a) Subj or (part of a) predicative complement

Genoese Italian
ëse de bocca boña
[ˈeːse de ˈbukˑa ˈbuŋˑa]
O Rico o l’é de bocca boña: tutto quello che ghe vëgne misso into piato, o s’ô mangia.
essere di bocca buona
(= ‘accontentarsi facilmente, essere poco schizzinoso, spec. nel cibo’)
Enrico è di bocca buona: mangia senza problemi tutto quello che gli si mette nel piatto.
ëse de bocca çernua
[ˈeːse de ˈbukˑa sɛrˈnyːa]
essere schizzinoso
essere di palato fino
ëse de bocca fiña
[ˈeːse de ˈbukˑa ˈfiŋˑa]
essere schizzinoso
essere di palato fino

bocca as (part of a) DirObj (including subordinate clauses)

Genoese Italian
cuxî a bocca à qcn.
[kyˈʒj aː ˈbukˑaː kwarkeˈdyŋ], [kyˈʒiː a ˈbukˑaː kwarkeˈdyŋ]
mettere a tacere qcn.
cuxîse a bocca
[kyˈʒiːs aː ˈbukˑa], [kyˈʒiːse a ˈbukˑa]
cucirsi la bocca
(= ‘mettersi a tacere’)
fâ a bocca à qcs. [fam.]
[ˈfaː (a) ˈbukˑaː kwarˈkɔːsa]
fare la bocca a qcs. [fam.]
(= ‘abituarsi a qcs.’)
impîse a bocca de qcs.
[iŋˈpiːs aː ˈbukˑa de kwarˈkɔːsa], [iŋˈpiːse a ˈbukˑa de kwarˈkɔːsa]
riempirsi la bocca di qcs.
(= ‘parlare abbondantemente di qcs., spesso per millanteria’)
lavâse a bocca de qcn.
[laˈvaːs aː ˈbukˑa de kwarkeˈdyŋ]
tagliare i panni addosso a qcn.
(= ‘sparlare di qcn. alle sue spalle’)
no arvî a bocca
[nw aːrˈvj aː ˈbukˑa], [nw aːrˈviː a ˈbukˑa]
non aprir bocca
(= ‘non parlare’)
no mette bocca in sce qcs.
[nu ˈmetˑe ˈbukˑa ŋ ʃe kwarˈkɔːsa]
non mettere bocca su qcs.
non mettere becco su qcs.
(= ‘non esprimere la propria opinione su qcs. per evitare discussioni o problemi’)
serrâ a bocca (à qcn.)
[seˈraː (a) ˈbukˑaː kwarkeˈdyŋ]
chiudere la bocca (a qcn.)
serrare la bocca (a qcn.)
tappâ a bocca à qcn.
[taˈpaː (a) ˈbukˑaː kwarkeˈdyŋ]
mettere a tacere qcn.
riuscire a zittire qcn.
(= ‘zittire qcn. convincendolo della bontà delle proprie ragioni’)

bocca as (part of an) IndirObj (including subordinate clauses)

Genoese Italian
allevâ à qcn. e paròlle d’in bocca, allevâ à qcn. e poule d’in bocca, levâ à qcn. e paròlle d’in bocca, levâ à qcn. e poule d’in bocca
[aleˈvaː (a) kwarkeˈdyŋ e paˈrɔlˑe d iŋ ˈbukˑa], [aleˈvaː (a) kwarkeˈdyŋ e ˈpɔu̯le d iŋ ˈbukˑa], [leˈvaː (a) kwarkeˈdyŋ e paˈrɔlˑe d iŋ ˈbukˑa], [leˈvaː (a) kwarkeˈdyŋ e ˈpɔu̯le d iŋ ˈbukˑa]
togliere a qcn. le parole di bocca
anâ in bocca a-o lô
[aˈna ŋ ˈbukˑ ɔu̯ ˈluː]
mettersi nei guai
avei o scciummasso a-a bocca
[aˈvei̯ u ʃt͡ʃymˑasˑu aː ˈbukˑa]
O dirizzente o l'à o scciummasso a-a bocca pe l'enneximo sciòpero di seu dependenti.
avere la schiuma alla bocca
avere la bava alla bocca
(= ‘essere furioso di rabbia’)
Il dirigente ha la schiuma alla bocca per l’ennesimo sciopero dei suoi dipendenti.
dî qcs. à bocca à qcn.
[ˈdiː kwarˈkɔːsaː ˈbukˑaː kwarˈkɔːsa]
dire qcs. di persona a qcn.
dî qcs. à meza bocca
[ˈdiː kwarˈkɔːsaː ˈmeːza ˈbukˑa]
dire qcs. a mezza bocca
(= ‘dire qcs. in modo reticente, senza particolare convinzione’)
ëse in sciâ bocca de tutti
[ˈeːse ŋ ʃaː ˈbukˑa de ˈtytˑi]
Into gio de quarche giorno, a notiçia do scandalo a l’ea in sciâ bocca de tutti.
essere sulla bocca di tutti
(= ‘essere oggetto di chiacchiere da parte di un gran numero di persone’)
Nel giro di qualche giorno, la notizia dello scandalo era sulla bocca di tutti.
lasciâse scappâ qcs. de bocca
[laˈʃaːse skaˈpaː kwarˈkɔːsa de ˈbukˑa]
lasciarsi sfuggire qcs. di bocca
(= ‘dire qcs. di segreto o sconveniente’)
mettise l’ægua santa in bocca
[ˈmetˑise l ˈɛːgwa ˈsaŋta ŋˈbukˑa]
mordersi la lingua
(= ‘tacere, malgrado le istigazioni altrui’)
parlâ à bocca (con qcn.) (de qcs.)
[parˈlaː (a) ˈbukˑaː kwarkeˈdyŋ]
De ste cöse me saieiva ciù cao se ne parlescimo à bocca, cöse ti dixi?
parlare di persona (con qcn.) (di qcs.)
Preferirei che di queste cose ne parlassimo di persona, cosa ne dici?
parlâ à meza bocca
[parˈlaː (a) ˈmeːza ˈbukˑa]
parlare a mezza bocca
(= ‘parlare in modo reticente, senza particolare convinzione’)
scappâ (de) da-a bocca (à qcn.), scappâ (de) d’in bocca (à qcn.), scappâ (de) d’inta bocca (à qcn.)
[skaˈpaː de daː ˈbukˑaː kwarkeˈdyŋ], [skaˈpaː de d iŋ ˈbukˑaː kwarkeˈdyŋ], [skaˈpaː de d iŋta ˈbukˑaː kwarkeˈdyŋ]
scappar di bocca (a qcn.)
(= ‘sfuggire’) [rif. a cosa che si racconta]
stâ co-a bocca averta
[ˈstaː kwaː ˈbukˑa (a)ˈvɛːrta]
stare a bocca aperta [per la sorpresa o lo stupore]
vegnî o scciummasso a-a bocca à qcn.
[veˈɲiː u ʃt͡ʃyˈmasˑ(u) aː ˈbukˑ(a) aː kwarkeˈdyŋ], [veˈɲj uː ʃt͡ʃyˈmasˑ(u) aː ˈbukˑ(a) aː kwarkeˈdyŋ]
venire la schiuma alla bocca a qcn.
(= ‘infuriarsi’)

bocca as part of further idioms

Genoese Italian
arvî a bocca e lasciâ anâ
[arˈvj aː ˈbukˑ(a) e laˈʃaː (a)ˈnaː], [arˈviː a ˈbukˑ(a) e laˈʃaː (a)ˈnaː]
dar aria alla bocca
(= ‘parlare a sproposito’)
avei de bocche da mantegnî
[aˈvei̯ de ˈbukˑe de maŋteˈɲiː]
avere delle bocche da sfamare
passâ de bocca in bocca
[paˈsaː de ˈbukˑa (i)ŋ ˈbukˑa]
passare di bocca in bocca

bocca as part of comparative phrasemes

Genoese Italian
ësighe scuo comme in bocca a-o lô
[ˈeːsige ˈskyːu ˈkumˑe ŋ ˈbukˑ ɔu̯ ˈluː]
essere buio pesto
portâ in bocca comme i chen barbin [disus.]
[purˈta ŋ ˈbukˑa ˈkumˑe i̯ ˈkeŋ barˈbiŋ]
fare la spia

Historical phrasemes found in DESGEL

Genoese ancient Genoese
baxâ qcn. in sciâ bocca
in bocca mille vote ro bassià (s. XVI: DESGEL)
bocca averta
ello vi’ um gram dragon chi tegnea la boca averta (s. XIV: DESGEL)
bocca do steumago
o me toccava ra bocca dro stuoemagho (s. XVII: DESGEL)
bocca sciuta
resto lì con ra bocca bella sciuta (1636: DESGEL)
bocca streita
gh’era un amigo mè drà bocca streita / chi l’assazzà chiù votte, lì de fira (I m. s. XVII: DESGEL)
borsa piña
sempre con è borze pinne in sagrestia (I m. s. XVII: DESGEL)
çê da bocca
e che ro cè dra bocca han bell’amaro (1636: DESGEL)
mettise qcs. inta bocca
se lo misse in boca e scotasse si la lengoa che ello dapoa tuto tempo fo barboto (s. XIV: DESGEL)
no mette bocca in sce qcs.
che mi haggie à presumì de mette bocca / sciù i vostri versi guardà non l’orei (s. XVII: DESGEL)
«Ësighe scuo comme in bocca a-o lô».

[ZE] Sto fraseologismo o l’é rappresentou in sciâ base da figua mentale derê a-a comparaçion: dæto che o pòsto into pin de l’oscuritæ o l’é comparou a-a bocca de un lô, o disegno o mostra unna persoña, drento a-a bocca de sta bestia, tanto ch’a çerca de fâse ciæo con un sorfano.

[IT] Questo fraseologismo, dal significato trasparente, è rappresentato mediante la raffigurazione dell’immagine mentale relativa alla comparazione: poiché il luogo immerso nell’oscurità è comparato alla «bocca di un lupo», il disegno illustra proprio una persona all’interno delle fauci di questo animale mentre tenta di farsi luce con un cerino.

[EN] This phraseme, which refers to being in a completely dark space, is represented by a drawing of the mental image it can be compared to: being surrounded by darkness is compared to being in “the mouth of a wolf”, which is why the drawing shows a person inside the mouth of this animal while trying to create light with a match.

[DE] Diese Kollokation, mit der Bedeutung‚ von Dunkelheit umhüllt sein‘, wird mittels eines Vergleiches mit einem mentalen Bild dargestellt: das Umhülltsein von Dunkelheit wird mit ‚im Maul eines Wolfes sein‘ verglichen, weshalb die Illustration eine Person zeigt, die versucht, mit einem Streichholz Licht im Maul des Tieres zu machen.
© Autelli, Erica / Lusito, Stefano / Konecny, Christine / Toso, Fiorenzo (2018-2021, A-C): With linguistic support by Alessandro Guasoni and drawings by Matteo Merli.
© Autelli, Erica / Konecny, Christine / Guasoni, Alessandro / Imperiale, Riccardo / Lusito, Stefano / Toso, Fiorenzo (2020-2025, D-Z): With drawings by Matteo Merli.
This work is licensed under CC BY-NC-ND 4.0
Login