GEPHRAS / GEPHRAS2
  • Project
  • Team
  • User Guide
  • Dictionary
  • Activities
  • Cooperation partners
  • Bibliography
  • Contact
GEPHRAS / GEPHRAS2
  • Project
  • Team
  • User Guide
  • Dictionary
  • Activities
  • Cooperation partners
  • Bibliography
  • Contact

bira

[ˈbiːra]

birra

N + Adj/AdjP (or Adj + N)

Genoese Italian
bira bavareise
[ˈbiːra bavaˈrei̯ze]
birra bavarese
bira bionda / ciæa / neigra / rossa / scua
[ˈbiːra ˈbjuŋda / ˈt͡ʃɛːa / ˈnei̯gra / ˈrusˑa / ˈskyːa]
Sciâ veu voscià ascì unna bira rossa ò gh’é ciù cao unna ciæa?
birra bionda / chiara / nera / rossa / scura
Vuole anche Lei una birra rossa o ne preferisce una chiara?
bira corposa
[ˈbiːra kurˈpuːza]
birra corposa
bira crua
[ˈbiːra ˈkryːa]
birra cruda
bira fòrte
[ˈbiːra ˈfɔːrte]
Sta qualitæ de bira a l’é tròppo fòrte, squæxi no gh’â fasso à beivila.
birra forte
Questo tipo di birra è troppo forte, quasi non riesco a berla.
bira freida
[ˈbiːra ˈfrei̯da]
birra fredda
bira fresca
[ˈbiːra ˈfreska]
Co-o cado ch’o fa, unna bira fresca o l’é quello che ghe veu pe levâse a sæ!
birra fresca
Con questo caldo, una birra fresca è quello che ci vuole per dissetarsi!
bira giassâ
[ˈbiːra d͡ʒaˈsaː]
birra ghiacciata
(= ‘birra molto fredda’)
bira grande
[ˈbiːra ˈgraŋde]
birra grande
bira legia
[ˈbiːra ˈleːd͡ʒa]
birra leggera
bira pastorizzâ
[ˈbiːra pasturiˈzaː]
birra pastorizzata
bira picciña
[ˈbiːra piˈt͡ʃˑiŋˑa]
birra piccola

N + PrepP

Genoese Italian
bira a-o banco
[ˈbiːr ɔu̯ ˈbaŋku]
Mi e o Fulvio semmo anæti à piggiâse unna bira a-o banco e emmo ciacciarou un pittin.
birra al bancone
Io e Fulvio siamo andati a prenderci una birra al bancone e abbiamo chiacchierato un po’.
bira co-a scciumma
[ˈbiːra kwaː ˈʃt͡ʃymˑa]
birra spumosa
bira d’importaçion
[ˈbiːra d iŋpurtaˈsjuŋ]
birra d’importazione
bira de gran / de granon / de miggio / de riso
[ˈbiːra de ˈgraŋ / de graˈnuŋ / de ˈmid͡ʒˑu / ˈbiːra de ˈriːzu]
Ti l’æ mai bevua da bira de riso?
birra di grano / di mais / di miglio / di riso
Hai mai bevuto birra di riso?
bira inta bottiggia
[ˈbiːra ŋta buˈtid͡ʒˑa]
birra in bottiglia

N + relative clause

Genoese Italian
bira ch’a scciumma
[ˈbiːra k a ˈʃt͡ʃymˑa]
birra schiumosa
birra spumeggiante

N + Prep + N (bira)

Genoese Italian
barî de bira
[baˈriː de ˈbiːra]
fusto di birra
barile di birra
bottiggia / cascia / doggio / gòtto / lammetta de bira
[buˈtid͡ʒˑa / ˈkaʃˑa / ˈdud͡ʒˑu / ˈgɔtˑu / laˈmetˑa de ˈbiːra]
Figgeu, m’â daiësci unna man à piggiâ e casce de bira che gh’ò inta machina?
bottiglia / cassa / boccale / bicchiere / lattina di birra
Ragazzi, mi dareste una mano a prendere le casse di birra che ho in macchina?
consummo de bira
[kuŋˈsymˑu de ˈbiːra]
consumo di birra
fabrica de bira
[ˈfabrika de ˈbiːra]
fabbrica di birra
fabricaçion da bira
[fabrikaˈsjuŋ da ˈbiːra]
fabbricazione della birra
fermentaçion da bira
[fɛrmeŋtaˈsjuŋ da ˈbiːra]
fermentazione della birra
gradaçion da bira
[gradaˈsjuŋ da ˈbiːra]
gradazione della birra
scciumma da bira
[ˈʃt͡ʃymˑa ˈbiːra]
schiuma della birra

N (Subj) + V (or V + N (predicative complement of the subject))

Genoese Italian
a bira a fermenta
[a ˈbiːraː fɛrˈmeŋta]
la birra fermenta
a bira a l’imbriæga (qcn.)
[a ˈbiːraː l iŋˈbrjɛːga kwarkeˈdyŋ]
Ben ch’a l’é unna bevanda à bassa gradaçion, a bira ascì a te peu imbriægâ: donca no stâ à beivine tròppa!
la birra ubriaca (qcn.)
la birra fa ubriacare (qcn.)
Anche se è una bevanda a bassa gradazione, anche la birra può ubriacare: quindi non berne troppa!
a bira a sccioisce (d’inte qcs.)
[a ˈbiːraː ˈʃt͡ʃwiʃˑe d iŋte kwarˈkɔːsa]
la birra spilla (da qcs.)
a bira a va feua (d’inte qcs.)
[a ˈbiːraː ˈva ˈføːa d iŋte kwarˈkɔːsa]
la birra fuoriesce (da qcs.)

V + N (DirObj or its predicative complement)

Genoese Italian
assazzâ unna bira
[asaˈzaː na ˈbiːra]
Ti me faiësci assazzâ a bira de quella marca?
assaggiare una birra
(= ‘1. provare una birra per sentirne il sapore; 2. [est.] bere un piccolo sorso o una piccola quantità di birra’)
Mi faresti assaggiare la birra di quella marca?
attastâ unna bira
[atasˈtaː na ˈbiːra]
assaggiare una birra
(= ‘provare una birra per sentirne il sapore’)
beive unna bira
[ˈbei̯ve na ˈbiːra]
A bira m’é cao beivila à un pittin pe vòtta tanto che mangio, sensa stâla à cacciâ zu in quinta e sprescia.
bere una birra
La birra preferisco sorseggiarla mentre mangio, senza tracannarla in fretta e furia.
cacciâ zu unna bira
[kaˈt͡ʃaː ˈzy na ˈbiːra]
tracannare una birra
commandâ unna bira
[kumaŋˈdaː na ˈbiːra]
Commandemmo dötræ bire ò v’é ciù cao quarcös’atro?
ordinare una birra
Ordiniamo qualche birra o preferite qualcos’altro?
consummâ unna bira
[kuŋsyˈmaː na ˈbiːra]
consumare una birra
filtrâ a bira
[filˈtraː na ˈbiːra]
filtrare la birra
imbottiggâ a bira
[iŋbutiˈd͡ʒaː na ˈbiːra]
imbottigliare la birra
pagâ unna bira
[paˈgaː na ˈbiːra]
pagare una birra
pagâ unna bira à qcn.
[paˈgaː na ˈbiːra (a) kwarkeˈdyŋ]
Femmo coscì: se ti perdi a scommissa ti me paghi unna bira, d’accòrdio?
offrire una birra a qcn.
Facciamo così: se perdi la scommessa mi offri una birra, d’accordo?
piggiâ unna bira
[piˈd͡ʒaː na ˈbiːra]
prendere una birra
(= ‘ordinare una birra’)
piggiâse unna bira
[piˈd͡ʒaːse na ˈbiːra]
prendersi una birra
(= ‘ordinare una birra per sé’)
produe unna bira
[pruˈdyːe na ˈbiːra]
produrre una birra
scciummâ a bira
[ʃt͡ʃyˈmaː (a) ˈbiːra]
schiumare la birra
scoâse unna bira
[ˈskwaːse na ˈbiːra]
O Manoælo o saieiva bon de scoâse træ bire inte dexe menuti.
scolarsi una birra
Emanuele sarebbe in grado di scolarsi tre birre in dieci minuti.
servî unna bira (à qcn.)
[sɛrˈviː na ˈbiːra (a) kwarkeˈdyŋ]
servire una birra (a qcn.)
spillâ unna bira (d’inte qcs.)
[spiˈlaː na ˈbiːra d iŋte kwarˈkɔːsa]
spillare una birra (da qcs.)
versâ unna bira (à qcn.)
[vɛrˈsaː na ˈbiːra (a) kwarkeˈdyŋ]
versare una birra (a qcn.)

Further structures

Genoese Italian
a bira a fa a scciumma
[a biːraː ˈfaː ˈʃt͡ʃymˑa]
la birra fa la schiuma
beive unna bira à goæ picciñe
[ˈbei̯ve na ˈbiːraː ˈgwɛː piˈt͡ʃiŋˑe]
sorseggiare una birra
beive unna bira à un pittin pe vòtta
[ˈbei̯ve na ˈbiːra (a) ŋ piˈtiŋ pe ˈvɔtˑa]
sorseggiare una birra
bira à bassa fermentaçion
[ˈbiːraː ˈbasˑa fɛrmeŋtaˈsjuŋ]
birra a bassa fermentazione
bira à bassa gradaçion
[ˈbiːraː ˈbasˑa gradaˈsjuŋ]
birra a bassa gradazione
bira à erta gradaçion
[ˈbiːraː ˈɛrta gradaˈsjuŋ]
birra ad alta gradazione
bira co-o doggio malto
[ˈbiːraː kuː ˈdud͡ʒˑu ˈmaltu]
A qualitæ de bira ch’a me gusta ciù tanto a l’é quella co-o doggio malto.
birra doppio malto
Il tipo di birra che preferisco è quello col doppio malto.

bira as (part of a) DirObj (including subordinate clauses)

Genoese Italian
perde a bira
[ˈpɛrd aː ˈbiːra], [ˈpɛrde a ˈbiːra]
Dòppo quarche menuto ch’aiva comensou à corrî sentiva za ch’ea apreuvo à perde a bira e che m’aiva da fermâ.
perdere le forze
perdere l’energia
Qualche minuto dopo aver cominciato a correre sentivo già perdere le forze e che dovevo fermarmi.
«Beive unna bira à goæ picciñe».

[ZE] A figua a rappresenta solo che o scignificato da collocaçion: a scarscitæ de quello che se beive a l’é indicâ da-e stisse che sciòrtan d’inta bottiggia.

[IT] L’immagine rappresenta semplicemente il significato della collocazione, ossia l’atto di bere una birra a piccoli sorsi. La scarsezza del liquido ingerito è indicata dalle poche gocce che escono dalla bottiglia.

[EN] The imagine simply represents the meaning of the collocation, that is, ‘to take small sips of a beer’. The scarcity of the liquid ingested is indicated by the few drops that come out of the bottle.

[DE] Das Bild stellt auf einfache Art die Bedeutung der Kollokation dar, nämlich ‚ kleine Schlücke von einem Bier nehmen’. Der Mangel an getrunkener Flüssigkeit wird durch die wenigen Tropfen, die aus der Flasche kommen, impliziert.
© Autelli, Erica / Lusito, Stefano / Konecny, Christine / Toso, Fiorenzo (2018-2021, A-C): With linguistic support by Alessandro Guasoni and drawings by Matteo Merli.
© Autelli, Erica / Konecny, Christine / Guasoni, Alessandro / Imperiale, Riccardo / Lusito, Stefano / Toso, Fiorenzo (2020-2025, D-Z): With drawings by Matteo Merli.
This work is licensed under CC BY-NC-ND 4.0
Login