GEPHRAS / GEPHRAS2
  • Project
  • Team
  • User Guide
  • Dictionary
  • Activities
  • Cooperation partners
  • Bibliography
  • Contact
GEPHRAS / GEPHRAS2
  • Project
  • Team
  • User Guide
  • Dictionary
  • Activities
  • Cooperation partners
  • Bibliography
  • Contact

barca

[ˈbaːrka]

barca

N + Adj/AdjP (or Adj + N)

Genoese Italian
barca cannonea
[ˈbaːrka kanuˈneːa]
barca cannoniera

N + PrepP

Genoese Italian
barca à motô / à remme / à vapô / à veia
[ˈbaːrka(ː) muˈtuː / ˈremˑe / vaˈpuː / ˈvei̯ˑa]
Squæxi no s’arriësce à figuâse che donde gh’ea tutte ste barche à veia ammarræ oua ghe passa unna strâ pe-e machine.
barca a motore / a remi / a vapore / a vela
Quasi non si riesce a immaginare che dove si trovavano tutte queste barche a vela attraccate ora passi una strada per le automobili.
barca da carrego / da dipòrto / da pesca / da regatta / da traspòrto
[ˈbaːrka da ˈkaregu / diˈpɔːrtu / ˈpeska / reˈgatˑa / trasˈpɔːrtu]
barca da carico / da diporto / da pesca / da regata / da trasporto
barca de luscio
[ˈbaːrka de ˈlyʃˑu]
Sta chì a l’é a parte do pòrto donde gh’é ammarrou e barche de luscio de gente ciù ertolocæ.
barca di lusso
barca lussuosa
Questa è la zona del porto dove sono attraccate le barche di lusso delle persone più altolocate.
barca de pescoei
[ˈbaːrka de pesˈkwei̯]
barca di pescatori
barca de sarvataggio
[ˈbaːrka de sarvaˈtad͡ʒˑu]
barca di salvataggio
barca in secca
[ˈbaːrka ŋ ˈsekˑa]
barca in secca

N + Prep + N (barca)

Genoese Italian
ancoa da barca
[ˈaŋkwa da ˈbaːrka]
ancora della barca
cæña da barca
[ˈkɛŋˑa da ˈbaːrka]
carena della barca
erbo da barca
[ˈɛːrbu da ˈbaːrka]
O giorno da proçescion chì into paise s’aggibbava i erboi de barche con de bandete de tanti coî.
albero della barca
Il giorno della processione qui in paese gli alberi delle barche venivano addobbati con delle bandierine colorate.
poppa da barca
[ˈpupˑa da ˈbaːrka]
poppa della barca
proa da barca
[ˈpruːa da ˈbaːrka]
prua della barca
prora della barca
remme da barca
[ˈremˑe da ˈbaːrka]
remi della barca
veia da barca
[ˈvei̯e da ˈbaːrka]
vela della barca
ziña da barca
[ˈziŋˑa da ˈbaːrka]
bordo della barca
sponda della barca

N (Subj) + V (or V + N (predicative complement of the subject))

Genoese Italian
a barca a balla
[a ˈbaːrkaː ˈbalˑa]
la barca ballonzola
a barca a becchezza
[a ˈbaːrkaː beˈkezˑa]
la barca beccheggia
a barca a gallezza
[a ˈbaːrkaː gaˈlezˑa]
la barca galleggia
a barca a l’attracca (inte quarche pòsto)
[a ˈbaːrkaː l aˈtraka ŋte ˈkwaːrke ˈpɔstu]
la barca attracca (in qualche posto)
a barca a l’ondezza
[a ˈbaːrkaː l uŋˈdezˑa]
la barca ondeggia
a barca a lòccia
[a ˈbaːrkaː ˈlɔt͡ʃˑa]
Co-o mâ gròsso a barca a lòccia ciù tanto che quande gh’é carma.
la barca oscilla
Col mare grosso la barca oscilla di più rispetto a quando è calmo.
a barca a navega [nav.]
[a ˈbaːrkaː ˈnavega]
Tanto che se ne stavimo assettæ à ammiâ o sô ch’o l’anava zu in sce l’orizzonte, se veddeiva de barche che navegavan piccinette in sciô mâ.
la barca naviga [nav.]
Mentre eravamo seduti a guardare il sole che tramontava all’orizzonte, si vedevano delle barche piccoline che navigavano in mare.
a barca a rolla
[a ˈbaːrkaː ˈrulˑa]
la barca rolla
a barca a s’arreversa, a barca a se reversa
[a ˈbaːrkaː s areˈvɛːrsa], [a ˈbaːrkaː se reˈvɛːrsa]
la barca si rovescia
a barca a s’imbösa
[a ˈbaːrkaː s iŋˈbɔːsa]
la barca si capovolge
a barca a sarpa
[a ˈbaːrkaː ˈsaːrpa]
la barca salpa
a barca a se ceiga
[a ˈbaːrkaː se ˈt͡ʃei̯ga]
la barca si piega
a barca a straccoa
[a ˈbaːrkaː ˈstrakˑwa]
la barca va alla deriva
a barca a traspòrta qcn. ò qcs.
[a ˈbaːrkaː trasˈpɔrta kwarkeˈdyŋ ɔ kwarˈkɔːsa]
la barca trasporta qcn. o qcs.
a barca a velezza verso quarche pòsto
[a ˈbaːrkaː veˈlezˑa ˈvɛːrsu ˈkwaːrke ˈpɔstu]
la barca veleggia verso qualche luogo
a barca a vira (inte unna çerta direçion)
[a ˈbaːrkaː ˈviːra ŋte na ˈsɛːrta direˈsjuŋ]
la barca vira (in una certa direzione)

V + N (DirObj or its predicative complement)

Genoese Italian
ammarrâ unna barca
[amaˈraː na ˈbaːrka]
attraccare una barca
arreversâ unna barca, reversâ unna barca
[arevɛrˈsaː na ˈbaːrka], [revɛrˈsaː na ˈbaːrka]
rovesciare una barca
avaâ unna barca
[avaˈaː na ˈbaːrka]
varare una barca
calummâ unna barca
[kalyˈmaː na ˈbaːrka]
calare una barca
descancasciâ unna barca
[deskaŋkaˈsaː na ˈbaːrka]
sfiancare una barca
governâ unna barca
[guvɛrˈnaː na ˈbaːrka]
governare una barca
guiddâ unna barca
[gwiˈdˑaː na ˈbaːrka]
guidare una barca
condurre una barca
imbösâ unna barca
[iŋbɔːˈsaː na ˈbaːrka]
rovesciare una barca
manovrâ unna barca
[manuˈvraː na ˈbaːrka]
manovrare una barca
ormezzâ unna barca
[ɔrmeˈzaː na ˈbaːrka]
ormeggiare una barca
portâ unna barca
[purˈtaː na ˈbaːrka]
condurre una barca
guidare una barca
remorcâ unna barca
[remurˈkaː na ˈbaːrka]
rimorchiare una barca
sponciâ unna barca (verso qcs.)
[spuŋˈt͡ʃaː na ˈbaːrka ˈvɛːrsu kwarˈkɔːsa]
sospingere una barca (verso qcs.)

V + N (IndirObj or its predicative complement, or else agent complement)

Genoese Italian
anâ co-a barca
[aˈnaː kwaː ˈbaːrka]
andare in barca
anâ in barca
[aˈna ŋ ˈbaːrka]
Chì coscì quande se va in barca beseugna stâ ben attenti e arrestâ delongo lonten da-a riva, sedonca gh’é o reisego d’anâ à fracassâ contra i scheuggi.
andare in barca
Da queste parti bisogna stare molto attenti e restare lontani dalla riva, altrimenti si rischia di fracassarsi contro gli scogli.
cazze d’in sciâ barca
[ˈkazˑe d iŋ ʃaː ˈbaːrka]
cadere dalla barca
chinâ d’in sciâ barca
[kiˈnaː d iŋ ʃaː ˈbaːrka]
scendere dalla barca
montâ in sciâ barca
[muŋˈta(ː) ŋ ʃaː ˈbaːrka]
montare in barca
salire in barca
salire sulla barca

Further structures

Genoese Italian
a barca a dindaña in sce l’ægua
[a ˈbaːrkaː diŋˈdaŋˑa ŋ ʃe l ˈɛːgwa]
la barca dondola sull’acqua
a barca a fa ægua
[a ˈbaːrkaː ˈfa ˈɛːgwa]
la barca fa acqua
a barca a l’à o vento in poppa
[a ˈbaːrkaː l ˈɔu̯ ˈveŋtu ŋ ˈpupˑa]
la barca ha il vento in poppa
a barca a l’é missa sotta da-i mouxi
[a ˈbaːrkaː l ˈe ˈmisˑa ˈsutˑa dai̯ ˈmɔu̯ʒi]
la barca viene travolta dai cavalloni
a barca a l’intra into pòrto
[a ˈbaːrkaː l ˈiŋtra ŋtu ˈpɔːrtu]
la barca entra in porto
a barca a piggia o largo
[a ˈbaːrkaː ˈpid͡ʒɔu̯ ˈlaːrgu]
la barca prende il largo
a barca a se fracassa contra i scheuggi
[a ˈbaːrkaː se fraˈkasˑa ˈkuŋtra i̯ ˈskød͡ʒˑi]
la barca si fracassa contro gli scogli
a barca a taggia e onde
[a ˈbaːrkaː ˈtad͡ʒˑa e ˈuŋde], [a ˈbaːrkaː ˈtad͡ʒˑɛː ˈuŋde], [a ˈbaːrkaː ˈtad͡ʒˑa j ˈuŋde], [a ˈbaːrkaː ˈtad͡ʒˑei̯ ˈuŋde]
la barca fende le onde
a barca a va à fondo
[a ˈbaːrkaː ˈvaː ˈfuŋdu]
la barca affonda
a barca a va à l’amâ [disus.]
[a ˈbaːrkaː ˈvaː l aˈmaː]
la barca va al largo
a barca a va à piccâ contra qcs.
[a ˈbaːrkaː (a) ˈvaː (a) piˈkaː ˈkuŋtra kwarˈkɔːsa]
la barca urta qcs.
a barca a va a-o largo
[a ˈbaːrkaː ˈvɔu̯ ˈlaːrgu]
la barca va al largo
a barca a vëgne a-a riva, a barca a ven a-a riva
[a ˈbaːrkaː ˈveːɲ aː ˈriːva], [a ˈbaːrkaː ˈveŋ aː ˈriːva]
la barca approda
a barca a xeua in sce l’ægua
[a ˈbaːrkaː ˈʒøːa ŋ ʃe l ˈɛːgwa]
la barca plana
allevâ i ormezzi à unna barca, levâ i ormezzi à unna barca
[aleˈvei̯ ɔrˈmezˑi a na ˈbaːrka], [leˈvei̯ ɔrˈmezˑi a na ˈbaːrka]
Quande sei pronti poei allevâ i ormezzi a-a barca e comensâ à partî.
disormeggiare una barca
Quando siete pronti potete disormeggiare la barca e cominciare a partire.
barca co-a chiggia ciatta
[ˈbaːrka kwaː ˈkid͡ʒˑa ˈt͡ʃatˑa]
barca a chiglia piatta
dâ recatto à unna barca
[ˈdaː reˈkaˑt(u) a na ˈbaːrka]
Chì in sce sta ciazza quand’ea figgeu gh’ea delongo pin de pescoei e de mainæ che davan recatto a-e ræ e a-e barche.
riparare una barca
Qui su questa spiaggia, quand’ero piccolo, c’erano sempre un sacco di pescatori e marinai che riparavano reti e barche.
mandâ à fondo unna barca
[maŋˈdaː (a) ˈfuŋdu na ˈbaːrka]
affondare una barca
mette l’ancoa a-a barca
[ˈmetˑe l ˈaŋkwaː na ˈbaːrka]
ancorare la barca
tiâ in secco unna barca
[ˈtja ŋ ˈsekˑu na ˈbaːrka]
tirare a secco una barca
tirare in secco una barca

N + Adj/AdjP (or Adj + N)

Genoese Italian
barca forlaña [disus.]
[ˈbaːrka furˈlaŋa]
persona da nulla
(= ‘persona inaffidabile’, ‘che non mantiene la parola data’)
barca grillæña [disus.]
[ˈbaːrka griˈlɛŋˑa]
bagnarola

barca as (part of a) DirObj (including subordinate clauses)

Genoese Italian
aggiuttâ a barca
[ad͡ʒyˈtaː (a) ˈbaːrka]
Inte unna scituaçion comme sta chì, beseugna che tutti fassan do seu pe aggiuttâ a barca.
aiutare la barca
(= ‘essere di supporto’, ‘dare una mano in una faccenda che coinvolge più persone’)
In una situazione come questa, è necessario che tutti facciano la propria parte per aiutare la barca.
pai unna barca [fam.]
[ˈpai̯ na ˈbaːrka]
sembrare un tricheco [fam.]
(= ‘essere molto grasso’)
piggiâ a barca [disus., fam.]
[piˈd͡ʒaː (a) ˈbaːrka]
stizzirsi
inalberarsi
tegnî a barca drita
[teˈɲiː a ˈbaːrka ˈdriːta], [teˈɲ aː ˈbaːrka ˈdriːta]
gestirsi come si deve
(= ‘sapere amministrare bene i propri affari personali’)

barca as (part of an) IndirObj (including subordinate clauses)

Genoese Italian
ëse inta mæxima barca
[ˈeːse ŋta ˈmɛːʒima ˈbaːrka]
Capiscio quello che ti dixi, ma no t’æ da pensâ che t’ê l’unico inte unna scituaçion pægia. Ghe semmo inta tanti inta mæxima barca.
essere sulla stessa barca
(= ‘di due o più persone, trovarsi nella stessa situazione, perlopiù spiacevole’)
Capisco quanto dici, ma non devi pensare di essere l’unico in una situazione del genere. Siamo in molti ad essere sulla stessa barca.

barca as part of further idioms

Genoese Italian
tiâ e remme in barca
[ˈtjaː e ˈremˑe ŋ ˈbaːrka], [ˈtjɛː ˈremˑe ŋ ˈbaːrka]
Ò provou à tutti i mòddi à convinse mæ fræ de no anâ inte un paise coscì pin de reiseghi, ma no gh’é stæto ninte da fâ. No m’arresta che tiâ e remme in barca.
tirare i remi in barca
(= ‘desidere dal fare qcs., rinunciare a fare qcs. dopo averci provato’)
Ho provato in ogni modo a convincere mio fratello a non recarsi in un paese così pericoloso, ma non c’è stato nulla da fare. Non mi rimane che tirare i remi in barca.

Historical phrasemes found in DESGEL

Genoese ancient Genoese
anâ in barca
fenio de senna i marinè ne van / in barca incanellase intrà caban (I m. s. XVIII: DESGEL)
remme da barca
reme per barcha, laudo e gondola dozene X (1497: DESGEL)
«Pai unna barca».

[ZE] O scignificato da combinaçion o l’é rappresentou, into mòddo ciù ciæo che se peu, inta figua de un òmmo bello in carne e da-a vitta coscì marcâ, tanto pe davanti comme pe derê, da poei ëse compreisa into spaçio occupou da unna barca.

[IT] Il significato della combinazione è qui rappresentato in maniera del tutto trasparente, tramite la raffigurazione di un uomo particolarmente corpulento la cui vita è talmente pronunciata, sia nella parte anteriore che in quella posteriore, da poter essere idealmente compresa nel volume di una barca.

[EN] The meaning of this idiomatic combination is represented in a totally transparent way, by showing a corpulent man whose waistline is so distinctive, both front and back, that he literally fills a boat’s volume.

[DE] Die Bedeutung des Phrasems ist ganz transparent dargestellt: Das zeigt einen äußerst korpulenten Mann, dessen Taille hinten wie vorne so ausgedehnt ist, dass sie genau das Volumen eines Boots ausfüllt.
© Autelli, Erica / Lusito, Stefano / Konecny, Christine / Toso, Fiorenzo (2018-2021, A-C): With linguistic support by Alessandro Guasoni and drawings by Matteo Merli.
© Autelli, Erica / Konecny, Christine / Guasoni, Alessandro / Imperiale, Riccardo / Lusito, Stefano / Toso, Fiorenzo (2020-2025, D-Z): With drawings by Matteo Merli.
This work is licensed under CC BY-NC-ND 4.0
Login