GEPHRAS / GEPHRAS2
  • Project
  • Team
  • User Guide
  • Dictionary
  • Activities
  • Cooperation partners
  • Bibliography
  • Contact
GEPHRAS / GEPHRAS2
  • Project
  • Team
  • User Guide
  • Dictionary
  • Activities
  • Cooperation partners
  • Bibliography
  • Contact

fortuña

[furˈtyŋˑa]

fortuna (anche ‘guadagno’)

N + Adj/AdjP (or Adj + N)

Genoese Italian
fortuña sfacciadda
[furˈtyŋˑa sfaˈt͡ʃadˑa]
A Lidia a l’à delongo una fortuña sfacciaddda. Ancheu a l’à pagou a meitæ in sciâ speisa apreuvo à unna promoçion do supermercou.
fortuna sfacciata
Lidia ha sempre una fortuna sfacciata. Oggi ha pagato la metà della spesa grazie a una promozione del supermercato.
gramma fortuña
[ˈgramˑa furˈtyŋˑa]
cattiva fortuna

N + PrepP

Genoese Italian
fortuña do prinçipiante
[furˈtyŋˑa du priŋciˈpiaŋte]
fortuna del principiante

N + Prep + N (fortuña)

Genoese Italian
ben de fortuña
[ˈbeŋ de furˈtyŋˑa]
beni di fortuna
bòtta de fortuña
[ˈbɔtˑa de furˈtyŋˑa]
colpo di fortuna
capriçi da fortuña
[kaˈprisˑi da furˈtyŋˑa]
capricci della fortuna
costion de fortuña
[kusˈtjuŋ de furˈtyŋˑa]
Guägnâ a-o semenäio a l’é soo che costion de fortuña.
questione di fortuna
Vincere al lotto è soltanto una questione di fortuna.
reua da fortuña
ruota della fortuna

N (Subj) + V (or V + N (predicative complement of the subject))

Genoese Italian
a fortuña a baxa qcn.
[a furˈtyŋˑaː ˈbaːʒa kwarkeˈdyŋ]
la fortuna bacia qcn.
a fortuña a l’aggiutta qcn.
[a furˈtyŋˑaː l aˈd͡ʒytˑa kwarkeˈdyŋ]
la fortuna aiuta qcn.
a fortuña a l’asciste qcn
la fortuna assiste qcn.
qcs. costa unna fortuña
[kwarˈkɔːsa ˈkusta na furˈtyŋˑa]
Quello scito o me piaxieiva, ma o costa unna fortuña e no m’ô pòsso permette.
qcs. costa una fortuna
Quell’appartamento mi piacerebbe, ma costa una fortuna e non me lo posso permettere.
qcs. vâ unna fortuña
[kwarˈkɔːsa ˈvaː na furˈtyŋˑa]
qcs. vale una fortuna

V + N (DirObj or its predicative complement)

Genoese Italian
ammuggiâ unna fortuña
[amyˈd͡ʒaː na furˈtyŋˑa]
accumulare una fortuna
avei a fortuña de qcs.
[aˈvei̯ a furˈtyŋˑa de kwarˈkɔːsa]
avere la fortuna di qcs.
çercâ fortuña
[sɛrˈkaː furˈtyŋˑa]
cercare fortuna
construîse unna fortuña
[kusˈtrɥiːse na furˈtyŋˑa]
Co-o mette sciù unn’açienda e con piggiâ da maniman di neuvi impiegæ, mæ barba o s’à constroio unna fortuña.
costruirsi una fortuna
Mettendo su un’azienda e assumendo poco a poco nuovi impiegati, mio zio si è costruito una fortuna.
ereditâ unna fortuña
[erediˈtaː na furˈtyŋˑa]
ereditare una fortuna
fâ fortuña
[ˈfaː furˈtyŋˑa]
fare fortuna
realizzâ unna fortuña
[realiˈzaː na furˈtyŋˑa]
realizzare una fortuna
straggiâ unna fortuña
[straˈd͡ʒaː na furˈtyŋˑa]
Quello politico o l’à straggiou unna fortuña apreuvo a-i procesci in tribunale donde gh’é toccou anâ.
dilapidare una fortuna
sperperare una fortuna
Quel politico ha sperperato una fortuna a causa dei processi giudiziari che lo hanno coinvolto.
zugâse unna fortuña
[zyˈgaːse na furˈtyŋˑa]
giocarsi una fortuna

V + N (IndirObj or its predicative complement, or else agent complement)

Genoese Italian
qcs. pòrta fortuña à qcn.
[kwarˈkɔːsa ˈpɔːrta furˈtyŋˑaː kwarkeˈdyŋ]
qcs. porta fortuna a qcn.

fortuña as (part of an) IndirObj (including subordinate clauses)

Genoese Italian
dâ un cäso a-a fortuña
[daˈ ŋ ˈkaːs aː furˈtyŋˑa]
Co-o refuâ quello travaggio inte unn’açienda internaçionale, o Damnia o l’à dµto un cäso a-a fortiña.
dare un calcio alla fortuna
(= ‘lasciare sfuggire una buona occasione’)
Rifiutando quel lavoro in un’azienda internazionale, Damiano ha dato un calcio alla fortuna.
giâ e spalle a-a fortuña
[ˈd͡ʒjɛː ˈspalˑ aː furˈtyŋˑa]
voltare le spalle alla fortuna
(= ‘non approfittare di un’occasione favorevole’)

fortuña as part of communicative phrasemes

Genoese Italian
Boña fortuña!
[ˈbuŋˑa furˈtyŋˑa]
Buona fortuna!

fortuña as part of structural phrasemes

Genoese Italian
fortuña che
[furˈtyŋˑa ke]
Ammia comme ceuve! Fortuña che in sciâ fin no semmo sciortii de casa, sedonca à st’oa chì saiëscimo cscoi.
fortuna che
Guarda come piove! Fortuna che non siamo usciti di casa, altrimenti a quest’ora saremmo bagnati fradici.
«ammuggiâ unna fortuña»

[ZE] Chi riësce à mette tante palanche da parte o l’ammuggia, pe dîla a-a zeneise, o fa un muggio de tante palanche, e coscì into disegno se vedde comme e finanse avansæ forman un bello muggio.

[IT] Chi riesce a mettere molti soldi da parte accumula o, per dirla alla genovese, ‘ammucchia’ letteralmente molti soldi, per cui nel disegno di vede come le finanze risparmiate formino un bel mucchio.

[EN] Those who manage to save a lot of money accumulate it or, to use a Genoese expression, literally “pile up” a lot of money, which is why the drawing shows a man’s savings forming a large pile.

[DE] Wer viel Geld beiseitelegen kann, sammelt es oder, um es auf Genuesisch zu sagen, „häuft“ buchstäblich viel Geld „an“, weshalb man in der Illustration sieht, wie die gesparten Finanzen einen schönen Haufen bilden.
© Autelli, Erica / Konecny, Christine / Guasoni, Alessandro / Imperiale, Riccardo / Lusito, Stefano / Toso, Fiorenzo (2020-2025, D-Z): With drawings by Matteo Merli.
This work is licensed under CC BY-NC-ND 4.0
Login