GEPHRAS / GEPHRAS2
  • Project
  • Team
  • User Guide
  • Dictionary
  • Activities
  • Cooperation partners
  • Bibliography
  • Contact
GEPHRAS / GEPHRAS2
  • Project
  • Team
  • User Guide
  • Dictionary
  • Activities
  • Cooperation partners
  • Bibliography
  • Contact

tæra

[ˈtɛːra]

terra (come in italiano, ‘suolo’, ‘terreno’ e ‘regione’)

N + Adj/AdjP (or Adj + N)

Genoese Italian
tæra ammiagiâ, tæra miagiâ
[ˈtɛːra (a)mja(ː)ˈd͡ʒaː], [ˈtɛːra mja(ː)ˈd͡ʒaː]
terra murata
tæra assoiggiâ
[ˈtɛːra (a)swi(ː)ˈd͡ʒaː]
terra assolata
tæra battua
[ˈtɛːra baˈtyːa]
Into quartê donde stemmo gh’é un campetto da ballon de tæra battua.
terra battuta
Nel nostro quartiere c’è un campetto da calcio in terra battuta.
tæra bruxâ
[ˈtɛːra bryˈʒaː]
terra bruciata
(= ‘territorio devastato da incendi’)
tæra cortivâ
[ˈtɛːra kurtiˈvaː]
terra coltivata
tæra cræa
[ˈtɛːra ˈkrɛːa]
argilla
tæra feconda
[ˈtɛːra feˈkuŋda]
Sta chì a l’é tæra feconda, donde a vegetaçion a cresce de lengê.
terra fertile
Questa è terra fertile, dove la vegetazione cresce facilmente.
tæra ferma
[ˈtɛːra ˈfɛːrma]
terra ferma
tæra foresta
[ˈtɛːra fuˈrɛsta]
terra straniera
tæra grassa
[ˈtɛːra ˈgrasˑa]
terra grassa
tæra occupâ
[ˈtɛːra ɔkyˈpaː]
terra occupata
tæra secca
[ˈtɛːra ˈsekˑa]
terra arida
tæra solitäia
[ˈtɛːra suliˈtaːja]
terra desolata
tæra viva
[ˈtɛːra ˈviːva]
argilla
tæra zerba
[ˈtɛːra ˈzɛːrba]
terra brulla

N + PrepP

Genoese Italian
tæra à zerbo
[ˈtɛːraː ˈzɛːrbu]
terra incolta
tæra de brughea
[ˈtɛːraː de bryˈgeːa]
terra di brughiera
tæra de brugo
[ˈtɛːraː de ˈbryːgu]
terra di brughiera
tæra de confin
[ˈtɛːraː de kuŋˈfiŋ]
terra di confine
tæra de conquista
[ˈtɛːraː de kuŋˈkwista]
terra di conquista
tæra de frontea
[ˈtɛːraː de fruŋˈteːa]
A penisoa iberica a l’é stæta pe di secoli tæra de frontea tra o cristianeximo e l’islam.
terra di frontiera
La penisola iberica è stata per secoli terra di frontiera fra il cristianesimo e l’islam.
tæra de nisciun
[ˈtɛːraː de niˈʃyŋ]
terra di nessuno

N + Prep + N (tæra)

Genoese Italian
muggio de tæra
[ˈmyd͡ʒˑu de ˈtɛːra]
mucchio di terra
pesso de tæra
[ˈpesˑu de ˈtɛːra]
pezzo di terra
(= ‘porzione di terreno’)
produti da tæra
[pruˈdyːti da ˈtɛːra]
Ancon quarche dëxeña d’anni fa l’economia de campagne a se basava squæxi solo che in scî produti da tæra.
prodotti della terra
Ancora alcune decine d’anni fa l’economia delle campagne era basata quasi solo sui prodotti della terra.
rotaçion da tæra
[rutaˈsjuŋ da ˈtɛːra]
rotazione della terra
tòcco de tæra
[ˈtɔkˑu de ˈtɛːra]
pezzo di terra
(= ‘porzione di terreno’)

N (Subj) + V (or V + N (predicative complement of the subject))

Genoese Italian
a tæra a gia
[a ˈtɛːraː ˈd͡ʒiːa]
la terra ruota
a tæra a reua
[a ˈtɛːraː ˈrøːa]
la terra ruota

V + N (DirObj or its predicative complement)

Genoese Italian
alliammâ a tæra
[alja(ː)ˈmaː (a) ˈtɛːra]
concimare la terra
arâ a tæra
[aˈraː (a) ˈtɛːra]
arare la terra
assumenâ a tæra, sumenâ a tæra
[asymeˈnaː (a) ˈtɛːra], [symeˈnaː (a) ˈtɛːra]
seminare la terra
avvistâ a tæra
[avisˈtaː (a) ˈtɛːra]
E nave da primma spediçion do Combo an avvistou a tæra d’America dòppo trei meixi pe mâ.
avvistare la terra
Le navi della prima spedizione di Colombo hanno avvistato la terra americana dopo tre mesi di viaggio in mare.
bonificâ a tæra
[bunifiˈkaː (a) ˈtɛːra]
bonificare la terra
cavâ a tæra
[kaˈvaː (a) ˈtɛːra]
zappare la terra
cortivâ a tæra
[kurtiˈvaː (a) ˈtɛːra]
Mæ messiavo o l’é emigrou in çittæ à l’etæ de sezz’anni in çerchia de travaggio pe no dovei travaggiâ a tæra.
coltivare la terra
Mio nonno è emigrato in città a sedici anni in cerca di lavoro per evitare di dover coltivare la terra.
desfondoâ a tæra
[desfuŋˈdwaː (a) ˈtɛːra]
dissodare la terra
desmeuve a tærra
smuovere la terra
difende unna tæra, defende unna tæra
[diˈfeŋde na ˈtɛːra], [deˈfeŋde na ˈtɛːra]
difendere una terra
ingrasciâ a tæra
[iŋgraˈʃaː (a) ˈtɛːra]
concimare la terra
invadde unna tæra
[iŋˈvadˑe na ˈtɛːra]
invadere una terra
occupâ unna tæra
[ɔkyˈpaː na ˈtɛːra]
occupare una terra
rastellâ a tæra
[rasteˈlˑaː (a) ˈtɛːra]
Ancheu emmo desentegou e erbe gramme e rastellou a tæra de l’òrto sotta casa.
rastrellare la terra
Oggi abbiamo rimosso le erbacce e rastrellato la terra nell’orto sotto casa.
regiâ a tæra
[reˈd͡ʒjaː (a) ˈtɛːra]
rivoltare la terra
rotaçion in gio a-a tæra
rotazione intorno alla terra
sappâ a tæra
[saˈpaː (a) ˈtɛːra]
zappare la terra
toccâ tæra
[tuˈkaː ˈtɛːra]
toccare terra
travaggiâ a tæra
[travaˈd͡ʒaː (a) ˈtɛːra]
lavorare la terra

V + N (IndirObj or its predicative complement, or else agent complement)

Genoese Italian
accoegâse in tæra
[akwe(ː)ˈgaːse iŋ ˈtɛːra]
coricarsi a terra
arrecheugge qcs. d’in tæra, recheugge qcs. d’in tæra
[areˈkød͡ʒˑe kwarˈkɔːsa d iŋ ˈtɛːra], [reˈkød͡ʒˑe kwarˈkɔːsa d iŋ ˈtɛːra]
Figgeu, ammiæ d’arrecheugge e demoe d’in tæra e de mettile da-a parte!
raccogliere qcs. da terra
Bambini, vedete di raccogliere da terra i giocattoli e di metterli a posto!
arrestâ à tæra, restâ à tæra
[aresˈtaː (a) ˈtɛːra], [resˈtaː (a) ˈtɛːra]
restare a terra
rimanere a terra
arrigoelâse pe tæra
[arigwe(ː)ˈlaːse pe ˈtɛːra]
A primma vòtta che n’an contou sta barselletta se semmo arrigoelæ pe tæra da-o rie.
rotolarsi per terra
La prima volta che ci hanno raccontato questa barzelletta ci siamo rotolati a terra dal ridere.
arrubattâse pe tæra
[arybaˈtaːse pe ˈtɛːra]
rotolarsi per terra
asbriâ qcs. in tæra
[azˈbrjaː kwarˈkɔːsa ŋ ˈtɛːra]
scaraventare qcs. in terra
assettâse in tæra
[aseˈtaːse ŋ ˈtɛːra]
sedersi a terra
sedersi in terra
bruttâse de tæra
[bryˈtaːse de ˈtɛːra]
sporcarsi di terra
cacciâ qcn. in tæra
[kaˈt͡ʃaː kwarkeˈdɥ iŋ ˈtɛːra]
buttare qcn. a terra
gettare qcn. a terra
cacciâ qcs. in tæra
[kaˈt͡ʃaː kwarˈkɔːsa ŋ ˈtɛːra]
buttare qcs. a terra
gettare qcs. a terra
cazze in tæra
[ˈkazˑe ŋ ˈtɛːra]
Tanto che ô portava in sciâ töa, m’é cheito in tæra un gòtto de veddro e o l’é anæto inte tanti tòcchi.
cadere a terra
Mentre lo portavo in tavola, mi è caduto a terra un bicchiere di vetro ed è andato in mille pezzi.
cazze pe tæra
[ˈkazˑe pe ˈtɛːra]
cadere a terra
cadere per terra
crovî qcs. co-a tæra
[kruˈviː kwarˈkɔːsa kwaː ˈtɛːra]
coprire qcs. di terra
desbarcâ à tæra
[dezbarˈkaː (a) ˈtɛːra]
sbarcare a terra
destaccâse d’in tæra
[destaˈkaːse d iŋ ˈtɛːra]
Quande o rioplan o l’à comensou à destaccâse d’in tæra m’é comensou à piggiâ un pittin d’anscietæ.
staccarsi da terra
Quando l’aereoplano ha cominciato a staccarsi da terra ha cominciato a prendermi un po’ d’ansia.

Further structures

Genoese Italian
à cian de tæra
[a ˈt͡ʃaŋ de ˈtɛːra]
Inta nòstra casa gh’emmo unna butega a-o cian de tæra, mentre e stançie da stâghe s’attreuvan de d’ato.
al pianterreno
A casa nostra abbiamo un negozio al piano terra, mentre le stanze abitabili si trovano di sopra.
a tæra a stà à zerbo
[a ˈtɛːra a ˈstaː ˈzɛːrbu]
la terra riposa
a tæra a vëgne pövea
[a ˈtɛːraː ˈveːɲe ˈpɔːvja]
la terra si indebolisce
avei nostalgia da seu tæra
[aˈvei̯ nustalˈd͡ʒiːa da ˈsøː ˈtɛːra]
Dòppo dex’anni ch’o vive chì in Liguria o Pedro o comensa à avei nostalgia da seu tæra.
avere nostalgia della propria terra
Dopo dieci anni di vita qui in Liguria Pedro comincia a sentire nostalgia della sua terra.
dâ a grasciua a-a tæra
[ˈdaː (a) graˈʃyːaː ˈtɛːra]
concimare la terra
in sce sta tæra
[iŋ ʃe sta ˈtɛːra]
su questa terra
(= ‘a questo mondo’)
lasciâ sta tæra
[laˈʃaː sta ˈtɛːra]
lasciare questa terra
(= ‘morire’)
mette a tæra à zerbo
[ˈmetˑ(e) a(ː) ˈtɛːraː ˈzɛːrbu]
far riposare la terra
mette pê in sciâ tæra
[ˈmetˑe ˈpe ŋ ˈʃaː ˈtɛːra]
mettere piede a terra
unna tæra à rende unna çerta quantitæ de dinæ
[na ˈtɛːraː ˈreŋde na ˈsɛːrta kwaŋtiˈtɛː de diˈnɛː]
una terra rende una certa quantità di denaro

tæra as (part of an) IndirObj (including subordinate clauses)

Genoese Italian
arrestâ de tæra, restâ de tæra
[aresˈtaː de ˈtɛːra], [resˈtaː de ˈtɛːra]
A neuva da partensa de mæ figgio à l’estranxeo a m’à lasciou de tæra.
restare con un palmo di naso
rimanere con un palmo di naso
(= ‘rimanere deluso e stupefatto’)
La notizia della partenza di mio figlio per l’estero mi ha lasciato con un palmo di naso.
no toccâ di pê in tæra
[nu tuˈkaː di ˈpe ŋ ˈtɛːra]
non stare in sé dalla gioia

tæra as part of further idioms

Genoese Italian
arrestâ co-i pê pe tæra
[aresˈtaː kwiː ˈpeː pe ˈtɛːra]
rimanere coi piedi per terra
(= ‘mantenere un atteggiamento razionale e realista’)
no stâ ni in çê e ni in tæra
[kwarˈkɔːsa nu ˈsta ni ŋ ˈseː (e) ni ŋ ˈtɛːra]
Quella d’invitâ a-a festa o Geronimo e a Çeçilia a l’é unn’idea no stâ ni çê e ni in tæra: ô sei che van d’accòrdio comme e baccæ!
non stare né in cielo né in terra
(= ‘essere assurdo’) [rif. a idea o proposta]
Quella di invitare Geronimo e Cecilia alla festa è un’idea che non sta né in cielo né in terra: sapete che non si possono vedere!
«no toccâ di pê in tæra»

[ZE] Pe indicâ unna persoña ben ben feliçe in zeneise se deuvia l'esprescion idiomatica "no toccâ di pê in tæra", a-a lettia "no toccâ a tæra co-i pê". L'imagine a fa vedde un òmmo ch'o sorrie e o bottezza da-a feliçitæ, sensa toccâ o seu co-i pê.

[IT] Per indicare una persona molto felice in genovese si utilizza l’espressione idiomatica “no toccâ di pê in tæra”, letteralmente ‘non toccare con i piedi in terra’.

L’immagine rappresenta un uomo sorridente che salta dalla felicità non toccando il suolo con i piedi.

[EN] To describe a very happy person, in Genoese, one uses the idiom “no toccâ di pê in tæra”, literally “not touching the ground with one’s feet”. The picture features a smiling man who is jumping and not touching the ground with his feet.

[DE] Um eine sehr glückliche Person zu beschreiben, verwendet man im Genuesischen den idiomatischen Ausdruck „no toccâ di pê in tæra“, wörtlich „den Boden mit den Füßen nicht berühren“. Das Bild zeigt einen lächelnden Mann, der vor Freude hochspringt und den Boden mit den Füßen nicht berührt.
© Autelli, Erica / Lusito, Stefano / Konecny, Christine / Toso, Fiorenzo (2018-2021, A-C): With linguistic support by Alessandro Guasoni and drawings by Matteo Merli.
© Autelli, Erica / Konecny, Christine / Guasoni, Alessandro / Imperiale, Riccardo / Lusito, Stefano / Toso, Fiorenzo (2020-2025, D-Z): With drawings by Matteo Merli.
This work is licensed under CC BY-NC-ND 4.0
Login