GEPHRAS / GEPHRAS2
  • Project
  • Team
  • User Guide
  • Dictionary
  • Activities
  • Cooperation partners
  • Bibliography
  • Contact
GEPHRAS / GEPHRAS2
  • Project
  • Team
  • User Guide
  • Dictionary
  • Activities
  • Cooperation partners
  • Bibliography
  • Contact

salute

[saˈlyːte]

salute

N + Adj/AdjP (or Adj + N)

Genoese Italian
salute delicâ
[saˈlyːte deliˈkaː]
Dæto che da figgeu aiva a salute delicâ, son anæto à vive in campagne insemme a-i mæ, de mòddo che poesse respiâ de l’äia ciù boña che in çittæ.
salute delicata
Dal momento che da bambino ero di salute delicata, mi sono trasferito in campagna con i miei genitori in modo da poter respirare un’aria più salubre che in città.
salute fixica
[saˈlyːte ˈfiːʒika]
salute fisica
salute flòrida
[saˈlyːte ˈflɔrida]
salute florida
salute perfetta
[saˈlyːte pɛrˈfetˑa]
salute perfetta
salute pubrica
[saˈlyːte ˈpybrika]
salute pubblica
salute sciagagnâ
[saˈlyːte ʃagaˈɲaː]
O pappa Beneito XV o l’é passou avanti into zenâ do 1922 apreuvo a-a vecciaia e a-a seu salute sciagagnâ.
salute cagionevole
Papa Leone XIII è mancato nel gennaio 1922 per l’età avanzata e la salute cagionevole.

N + PrepP

Genoese Italian
salute à reisego
[saˈlyːt(e) a ˈrei̯zegu]
salute a rischio

Prep + Adj + N (or Prep + N + Adj)

Genoese Italian
figgeu in salute
[fiˈd͡ʒø ŋ saˈlyːte]
bambino in salute

N (Subj) + V (or V + N (predicative complement of the subject))

Genoese Italian
qcs. fa ben a-a salute
[kwarˈkɔːsa ˈfa ˈbeŋ aː saˈlyːte]
qcs. fa bene alla salute
qcs. fa mâ a-a salute
[kwarˈkɔːsa ˈfa ˈmaː saˈlyːte]
O fumme, a farta de movimeto e i mangiæ tròppi grasci en tutte cöse che fan mâ a-a salute.
qcs. fa male alla salute
Il fumo, la mancanza di movimento e il cibo troppo grasso sono tutti elementi che fanno male alla salute.

V + N (DirObj or its predicative complement)

Genoese Italian
arresegâ a salute
[areseˈgaː (a) saˈlyːte]
rischiare la salute
arroinâse a salute
[arwiːˈnaːs(e) a(ː) saˈlyːte]
Tutto o stress che o Xavëio o se fa in sciô travaggio o l’é apreuvo à arroinâghe a salute.
rovinarsi la salute
Tutto lo stress che Saverio ha al lavoro lo sta portando a rovinarsi la salute.
guastâse a salute
[gwasˈtaːs(e) a(ː) saˈlyːte]
guastarsi la salute
menassâ a salute
[menaˈsaː (a) saˈlyːte]
minacciare la salute
öguâ salute à qcn.
[ɔːˈgɥaː saˈlyːt(e) a(ː) kwarkeˈdyŋ]
augurare salute a qcn.
perde a salute
[ˈpɛːrd(e) a(ː) saˈlyːte]
perdere la salute
perdighe a salute
[ˈpɛːrdig(e) a(ː) saˈlyːte]
Çercâ de remediâ a-i problemi de unna relaçion o l’é importante, ma sensa stâ à perdighe a salute. Se doe persoñe no s’attreuvan ben fra liatre mæxime, fòscia l’é megio lasciâse.
rimetterci la salute
Cercare di rimediare ai problemi di relazione è importante, ma senza perderci la salute. Se due persone non stanno bene fra loro, forse è meglio che si lascino.
preservâ a salute
[preserˈvaː (a) saˈlyːte]
preservare la salute
repiggiâse a salute
[repiˈd͡ʒaːs(e) a(ː) saˈlyːte]
recuperare la salute
trascuâ a salute
[trasˈkɥaː (a) saˈlyːte]
Se ti trascui ancon tanto a salute ti væ à reisego de finî ricoverou inte l’uspiâ.
trascurare la salute
Continuando a trascurare la salute in quel modo rischi di finire ricoverato in ospedale.

V + N (IndirObj or its predicative complement, or else agent complement)

Genoese Italian
attentâ a-a salute de qcn.
[ateŋˈtaː (aː) saˈlyːte de kwarkeˈdyŋ]
attentare alla salute di qcn.
beive a-a salute de qcn.
[ˈbei̯v(e) (aː) saˈlyːt(e) a(ː) kwarkeˈdyŋ]
bere alla salute di qcn.
brindâ a-a salute de qcn.
[briŋˈdaː (aː) saˈlyːte de kwarkeˈdyŋ]
A-o disnâ do sposægo emmo brindou a-a salute di neuvi sposoei.
brindare alla salute di qcn.
Al pranzo di matrimonio abbiamo brindato alla salute dei novelli sposi.
gödî de boña salute
[gɔːˈdiː de ˈbuŋˑa saˈlyːte]
godere di buona salute
scciuppâ da-a salute
[ʃt͡ʃyˈpaː daː saˈlyːte]
crepare di salute

Further structures

Genoese Italian
attrovâse in boña salute, tovâse in boña salute
[atruˈvaːse ŋ ˈbuŋˑa saˈlyːte], [truˈvaːse ŋ ˈbuŋˑa saˈlyːte]
trovarsi in buona salute
avei problemi de salute
[aˈvei̯ pruˈbleːmi de saˈlyːte]
Mæ poæ inti urtimi tempi o l’à avuo quarche problema de salute, ma o l’é za in sciô repiggio.
avere problemi di alute
Mio padre negli ultimi tempi ha avuto qualche problema di salute, ma si sta finalmente riprendendo.
compromette a seu salute
[kuŋprumetˑ(e) a(ː) ˈsøː saˈlyːte]
compromettere la propria salute
dâ a mente a-a salute
[ˈdaː (a) ˈmeŋt(e) a(ː) saˈlyːte]
Mæ pai ti doviësci dâ ciù a mente a-a teu salute. Ti stæ tròppo tempo assettou e ti mangi tròppa röba frita.
fare attenzione alla salute
Credo che dovresti fare più attenzione alla tua salute. Stai troppo tempo seduto e mangi troppi cibi fritti.
ëse de pöca salute
[ˈeːse de ˈpɔːka saˈlyːte]
essere di salute cagionevole
ëse o retræto da salute
[ˈeːsɔu̯ reˈtrɛːtu da saˈlyːte]
essere il ritratto della salute
no avei da salute da cacciâ via
[nw a(ː)ˈvei̯ da saˈlyːte da kaˈt͡ʃaː ˈviːa]
non stare troppo bene
(= ‘avere qualche problema di saluto’)

salute as (part of a) DirObj (including subordinate clauses)

Genoese Italian
avei unna salute de færo
[aˈvei̯ na saˈlyːte de ˈfɛːru]
Sciben ch’o l’é za ançian, mæ messiavo o l’à unna salute de færo.
avere una salute di ferro
(= ‘avere un’ottima salute’)
Per quanto sia ormai anziano, mio nonno ha una salute di ferro.

salute as (part of an) IndirObj (including subordinate clauses)

Genoese Italian
creppâ da-a salute
[kreˈpaː daː saˈlyːte]
scoppiare di salute
(= ‘avere un’ottima salute’)

salute as part of structural phrasemes

Genoese Italian
a-a salute de qcn.
[aː saˈlyːte de kwarkeˈdyŋ]
alla salute di qcn.
«creppâ da-a salute»

[ZE] Inte l’inlustraçion vëgne rappresentou un zoenòtto (ancon vivo) inte unna cascia da mòrto. O l’à un fixico invidiabile, o l’é moscoloso, fòrte e con unna salute de færo. Tutti i mòddi, o scceuppa lettealmente de vitalitæ, comme se l’energia a foïse tròppa pe ëse contegnua.Pe rende o sciginficato letteale da combinaçion zeneise, i raggi de luxe che sciòrtan da-o còrpo enfatizzan l’eccesso de fòrsa e ben ëse fixico ma pan fiña destruilo e donca provocâ a seu mòrte.

[IT] Nell’illustrazione è rappresentato un giovane uomo (ancora vivo) in una bara. Ha un fisico invidiabile, è muscoloso, forte e dalla salute di ferro. Tuttavia, scoppia letteralmente di vitalità, come se l'energia fosse troppa per essere contenuta. Per rendere il significato letterale della combinazione genovese, i raggi di luce che escono dal corpo, enfatizzano l'eccesso di forza e benessere fisico ma sembrano anche distruggerlo e quindi provocare la sua morte.

[EN] The illustration depicts a young man (who is still alive) in a coffin. He has an enviable physique, is muscular, strong and in excellent health. However, he is literally bursting with vitality, as if his energy is too much to contain. To convey the literal meaning of the Genoese combination, the rays of light emanating from the body emphasise his excess strength and physical well-being but also seem to be destroying him and thus causing his death.

[DE] Die Abbildung zeigt einen jungen Mann (der noch lebt) in einem Sarg. Er hat einen beneidenswerten Körperbau, ist muskulös, stark und bei bester Gesundheit. Dennoch platzt er förmlich vor Lebenskraft, als wäre seine Energie zu groß, um sie zu bändigen. Um die wörtliche Bedeutung der genuesischen Kombination wiederzugeben, betonen die Lichtstrahlen, die aus dem Körper austreten, die übermäßige Kraft und das körperliche Wohlbefinden, scheinen ihn aber auch zu zerstören und damit seinen Tod herbeizuführen.
© Autelli, Erica / Konecny, Christine / Guasoni, Alessandro / Imperiale, Riccardo / Lusito, Stefano / Toso, Fiorenzo (2020-2025, D-Z): With drawings by Matteo Merli.
This work is licensed under CC BY-NC-ND 4.0
Login